STUDIU. Compoziția microbiomului intestinal explică de ce anumite persoane cresc în greutate deși au un aport caloric scăzut
Diversitatea şi compoziţia microbiomului intestinal se asociază cu masa corporală, timpul de tranzit intestinal şi cu energia reziduală din scaun, conform unui studiu publicat în Microbiome. Persoanele care au avut o diversitate mai scăzută a bacteriilor intestinale au avut şi o greutate semnificativ mai ridicată, deşi tranzitul intestinal al acestora a fost mai rapid, contrar ipotezei conform căreia un tranzit intestinal lent permite mai mult timp pentru a extrage energia din alimente şi ar putea creşte riscul de obezitate.
Aceste rezultate sugerează că microorganismele din intestinul uman au un rol decisiv asupra eficienţei extracţiei energiei din alimente şi ar putea explica de ce anumite persoane cresc în greutate, deşi au un aport caloric scăzut. Studiul reprezintă un prim pas către elaborarea unor strategii dietetice personalizate, stratificând persoanele după compoziţia microbiomului.
Obţinerea energiei din alimentaţie presupune derularea proceselor de digestie şi absorbţie la nivelul tubului digestiv. Până a ajunge în intestinul gros, aproximativ 85% dintre glucide, 66-95% dintre proteine şi toate lipidele ar trebui să fie deja absorbite, la o persoană sănătoasă. Proteinele şi carbohidraţii nedigerabili care ajung la nivelul colonului reprezintă 10-30% din aportul energetic prin alimentaţie şi, în absenţa microbiomului, ar fi eliminate sub această formă în scaun. Microorganismele din intestinul gros prezintă o variatate de enzime, pot să utilizeze aceste substrate şi să salveze energia din compuşii nedigerabili care, altfel, nu este accesibilă gazdei.
Studiul a inclus 85 de persoane supraponderale. Participanţii au completat chestionare pentru a raporta detaliile legate de dietă şi de tranzitul intestinal pe parcursul a 4 zile. Dieta urmată în aceste zile a fost similară alimentaţiei obişnuite a participanţilor. Au fost colectate probe de scaun şi de sânge şi au fost evaluaţi o serie de parametrii: densitatea energiei reziduale în scaun, timpul de tranzit intestinal al alimentelor şi variaţiile diversităţii microorganismelor intestinale.
În funcţie de compoziţia microbiomului, participanţii au fost împărţiţi în trei enterotipuri: persoane care au avut o abundenţă marcată a bacteriei Prevotella (enterotipul P), cei cu o prezenţă crescută a Bacteroides (enterotipul B) şi cei care au avut o frecvenţă ridicată a Ruminococcaceae (enterotipul R).
Persoanele cu enterotipul B au avut o masă corporală semnificativ mai ridicată decât cei cu enterotipul R. Enterotipul B a prezentat o diversitate bacteriană mai scăzută, o energie reziduală în scaun mai redusă şi un timp de tranzit intestinal mai scăzut decât enterotipul R. Persoanele cu enterotipul P au avut aceste caracteristici intermediare între celelalte două grupuri. Diferenţele densităţii energiei în scaun nu au putut fi explicate de dietă, consumul de fibre sau numărul de bacterii din materiile fecale.
Enterotipul R a avut un nivel semnificativ mai crescut de metaboliţi proteolitici derivaţi din microorganisme în urină şi scaun, faţă de enterotipul B, indicând o proteoliză colonică ridicată la aceştia. Aceste rezultate ar putea indică o extracţie a energiei din alimente mai puţin eficientă la persoane cu enterotipul R, în comparaţie cu enterotipul B.
Citeşte şi:
- Ce înseamnă alimentația sănătoasă? Noi date arată impactul interacțiunii dintre microbiom, dietă și organismul uman
- STUDIU. Sute de mii de asocieri între metaboliţii plasmatici şi microbiom. Este starea noastră de sănătate dictată de microbiom?
- STUDIU. Îndulcitorii fără calorii pot determina intoleranță la glucoză, efect mediat de modificări la nivelul microbiomului