STUDIU. Exercițiile fizice, mai eficiente pe termen scurt pentru ameliorarea depresiei și anxietății decât terapiile convenționale
Un studiu de tip umbrella review, efectuat de către o echipă a Universității din Australia de Sud arată că activitatea fizică este mai eficientă de 1,5 ori decât mersul la psiholog sau anumite abordări terapeutice în ameliorarea simptomelor pentru tulburările depresive și anxioase. Studiul a fost publicat în BMJ Medicine Sports.
Lucrarea este cea mai cuprinzătoare efectuată până în prezent, însumând nu mai puțin de 97 de review-uri, 1.039 de studii și peste 128 de mii de participanți. Au fost căutate, în 12 baze de date electronice, studii eligibile publicate până la 1 ianuarie 2022.
De asemenea, este primul studiu care evaluează efectele tuturor tipurilor de activitate fizică asupra depresiei, anxietății și suferinței psihologice la populații adulte. Autorii consideră că acesta aduce dovezi importante care să transforme practica actuală prin recomandarea exercițiilor fizice în prima linie de terapie.
Cele mai mari beneficii au fost observate în rândul persoanelor cu depresie, femeilor însărcinate și în perioada postpartum, persoanelor considerate sănătoase și persoanelor diagnosticate cu HIV sau boli de rinichi. Activitatea fizică de intensitate ridicată a fost asociată cu ameliorarea simptomelor. Eficacitatea intervențiilor pe bază de activitate fizică a scăzut pe termen lung, ceea ce indică faptul că activitatea fizică de sine stătătoare are limitări și ar trebui intervenit cu alte măsuri după o anumită perioadă, care variază individual.
„Este cunoscut că activitatea fizică ajută la îmbunătățirea sănătății mintale. Cu toate acestea, în ciuda dovezilor, nu a fost adoptat pe scară largă ca tratament de primă intenție. Analiza noastră arată că intervențiile de activitate fizică pot reduce semnificativ simptomele de depresie și anxietate în toate populațiile studiate, unele grupuri prezentând semne și mai mari de îmbunătățire. De asemenea, am descoperit că toate tipurile de activitate fizică și exerciții fizice au fost benefice, inclusiv exercițiile aerobice, cum ar fi mersul pe jos, antrenamentul de rezistență, Pilates și yoga”, a declarat Dr. Ben Singh, investigator principal, în comunicatul de presă emis de Universitate.
Povara multiplă a tulburărilor mintale: individual, în societate, economic
O tulburare mintală este caracterizată printr-o tulburare semnificativă clinic în cogniția, reglarea emoțională sau comportamentul unei persoane. Este, de obicei, asociată cu suferință sau afectarea activității de zi cu zi. Există multe tipuri diferite de tulburări mintale, cunoscute și sub numele de afecțiuni mintale. Acesta din urmă este un termen mai larg care acoperă tulburările mintale, dizabilitățile psihosociale și alte stări asociate cu suferință semnificativă, tulburări de funcționare sau risc de autovătămare.
Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, în 2019, 1 din 8 oameni (970 de milioane de oameni) din întreaga lume trăiau cu o tulburare mintală, tulburările de anxietate și depresie fiind cele mai frecvente. În 2020, numărul persoanelor cu tulburări de anxietate și depresie a crescut semnificativ din cauza pandemiei de COVID-19. Estimările inițiale arată o creștere cu 26% și, respectiv, 28% pentru anxietatea și tulburările depresive majore în doar un an. Sănătatea mintală precară costă economia mondială aproximativ 2,5 trilioane (un milion de milioane, 10^12) de dolari în fiecare an, un cost estimat să se mai mult decât dubleze până în 2030.
Cât despre povara sănătății mintale în România, cifrele indică o povară crescută a stigmatizării, pe fondul lipsei de înțelegere și nivelului scăzut de health literacy. De exemplu, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății 2017, Centrul pentru Inovație în Medicină a prezentat studiul „Atitudini și percepții asupra bolilor mintale în cadrul populației din România”. Cercetarea s-a concentrat asupra modului în care societatea română se raportează la pacienții cu tulburări psihice și de comportament. Iată cum arăta situația acum 5 ani:
Citește și:
- CE SPUN STUDIILE despre consecințele pandemiei COVID-19 asupra sănătății mintale
- STUDIU. Cum poate contribui medicina digitală la managementul anxietății și depresiei?
- STUDIU. Un biomarker sangvin ar putea determina dacă tratamentul antidepresiv funcționează chiar după prima săptămână de administrare