Site icon Raportul de gardă

UPDATE 2021: Statele Unite autorizează primul program de combatere a țânțarilor „răi” cu țânțari „buni”, care datorită modificărilor genetice reduc răspândirea bolilor

Sursă imagine: debug.com

Insecticidele reprezintă unul dintre motivele principale pentru care agricultura secolului XX a evoluat către o productivitate fără precedent, iar când vine vorba despre sănătatea umană, acestea joacă de asemenea un rol important. Cazul țânțarilor, care transmit malarie, febră denga și nu numai, este cel mai puternic exemplu. Problema apare însă la personalizarea insecticidelor, care de multe ori omoară nu doar populațiile de insecte dăunătoare și, în plus, contaminează într-o oarecare măsură mediul (există actual variante care sunt prietenoase cu mediul, însă nu la fel de eficiente). De aceea, încă din anii ‘50 a început să fie studiată metoda SIT (Sterile Insect Technique), care inițial se baza pe sterilizarea cu radiații (raze X sau gamma). În continuare, la speciile unde a fost posibil, SIT a evoluat către utilizarea unor bacterii care infestează în mod natural specia și conduc la sterilitate (cum este tehnica utilizată de Verily).

În 2021, gradul de complexitate al exterminării țânțarilor din specia Ae. aegypti (care prezintă riscul cel mai mare de răspândire a virusurilor) a trecut la alt nivel. Dacă țânțarii masculi creați de Verily erau complet sterili (cu ajutorul bacteriei Wolbachia), iar odată ce femela Ae. aegypti se împerechea cu ei depunea ouă care nu eclozau, noii țânțari 2.0 creați de compania Oxitec (OX5034) sunt modificați genetic astfel încât reproducerea să fie realizabilă, însă cu transmiterea unei gene care omoară doar femelele.

Gena mortală este declanșată încă din stadiul de larvă al femelei – cu mult înainte de eclozare și de a crește suficient de mare pentru a mușca și răspândi boli. Larvele mascul însă, vor trăi și vor purta gena mai departe.

Masculii țânțari nu înțeapă oamenii și se hrănesc doar cu nectar, însă femelele și, în special, cele din specia Ae. aegypti, se dezvoltă și trăiesc pe cât posibil în jurul oamenilor, înțepând și transmițând boli.

Proiectul Florida Keys, care a primit aprobarea din partea Agenției de Protecția Mediului din Statele Unite în mai 2020, își propune eliberarea a 750 de milioane de masculi țânțari OX5034. Pentru început, în aprilie 2021, au fost aduse cutii cu 12 mii de ouă modificate genetic. La adăugarea apei, ouăle vor ecloza în aproximativ o săptămână, eliberând un anumit număr de masculi. Femelele nu vor ecloza. Datorită modificării genetice, femelele ar putea ajunge la maturitate doar dacă apa adăugată ar conține un antibiotic din clasa tetraciclinelor, așa cum se întâmplă la sediul companiei Oxitec.

Ce s-a întâmplat din 2017 până în 2021 cu proiectul Debug lansat de Verily:


OCTOMBRIE 2017: Proiectul Debug: cum sunt creați țânțarii „buni” pentru a opri transmiterea bolilor

Verily, companie Google, aduce în prim plan o soluție inovatoare pentru eliminarea transmiterii de către țânțari a bolilor precum Zika, febra galbenă, febra denga sau chikungunya. Metoda se bazează pe creșterea și eliberarea în diferite medii a unui număr foarte mare de țânțari masculi sterili care să se împerecheze cu femelele purtătoare de boală și astfel să pună capăt transmiterii virusurilor.

Țânțarii omoară anual mai mulți oameni decât o fac toate celelalte animale la un loc. Din 3.500 de specii diferite de țânțari, numai una, Aedes aegypti, este responsabilă pentru cele mai multe cazuri de transmitere a febrei galbene, virusului Zika sau a chikungunya. Mai mult de 40% din populația globului prezintă riscul de a contacta o boală transmisă de către această specie.

Proiectul Debug, inițiat de către Verily, aduce sub un scop comun oameni de știință și ingineri din toată lumea. Acesta urmărește combaterea țânțarilor „răi”, cei care răspândesc virusuri, folosindu-se de țânțari „buni”. Echipa va utiliza o metodă propusă încă din anul 1950, Sterile Insect Technique (SIT), metodă care a funcționat pe diferite tipuri de insecte, însă care nu a fost niciodată folosită pe populații de țânțari.

Țânțarii „răi” înțeapă, se reproduc și în acest fel răspândesc boli. Țânțarii buni nu pot înțepa (fiind masculi), nu se pot reproduce, deci nu răspândesc boli.

Principiul metodei este simplu – se crește un număr foarte mare de masculi sterili și se eliberează în rândul populațiilor de insecte. Atunci când o femelă sălbatică se împerechează cu un mascul steril, ouăle ei nu vor ecloza. În acest fel, populațiile se vor diminua cu fiecare generație ce trece. Masculii sterili se identifică în funcție de existența bacteriei Wolbachia în structura lor. După selectarea țânțarilor „buni”, aceștia sunt eliberați în sălbăticie, în locuri în care pesticidele nu ar avea cum să ajungă. Este nevoie de milioane și milioane de masculi sterili pentru ca proiectul să dea rezultate.

Deși are un început promițător, există anumite elemente ce trebuie luate în considerare pentru dezvoltarea armonioasă a proiectului:

Cu ajutor primit din partea comunităților, guvernelor și a oamenilor de știință, Debug va continua să se dezvolte până când își va atinge scopul. Utilizarea metodei SIT va avea un mare impact ecologic, întrucât aceasta este mai eficientă și cu siguranță mai puțin toxică decât utilizarea pesticidelor.

Dacă proiectul va avea un real impact asupra populațiilor de țânțari și implicit asupra modului de transmitere a bolilor amintite mai sus, milioane de oameni vor putea trăi vieți îndelungate și sănătoase.

Exit mobile version