OMS despre sănătate și mediu sustenabile: „Nimic nu se schimbă dacă nu se schimbă comportamentul”
Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), la nivel global, aproximativ 24% din toate decesele sunt legate de factori de mediu, cum ar fi poluarea aerului, apei și schimbările climatice. Recunoscând urgența de a aborda aceste provocări de mediu și sănătate, OMS Europa prezintă un nou raport de politici publice cu ocazia Zilei Pământului, explorând noi metode bazate pe dovezi și eficiente din punct de vedere al costurilor pentru a promova comportamente sustenabile atât pentru sănătate, cât și pentru conservarea mediului.
Central în discuția despre provocările de mediu și sănătate sunt comportamentele legate de transport, utilizarea energiei, alimentație și răspunsurile la crizele de mediu, cum ar fi incendiile de pădure și valurile de căldură. Înțelegerea motivației din spatele comportamentelor reprezintă cheia schimbărilor favorabile. Mai mult, aceste comportamente sunt influențate de acțiunile și deciziile comunităților, corporațiilor și guvernelor care modelează atât mediile fizice, cât și pe cele sociale.
Considerații pentru factorii de decizie
- 1) explorarea factorilor determinanți și a barierelor în sănătate;
- 2) utilizarea metodelor centrate pe persoană și participative;
- 3) folosirea unor tehnici riguroase pentru a evalua fezabilitatea și eficacitatea.
- 4) maximizarea sprijinului pentru politicile legate de mediu și sănătate;
- 5) combaterea dezinformării și a negării științei;
- 6) abordarea comportamentelor din cadrul sistemului de sănătate.
Inițiativă se aliniază cu roadmap-ul Declarației de la Budapesta din 2023 pentru un viitor sustenabil – “Roadmap for healthier people, a thriving planet, and a sustainable future 2023–2030”.
„Nimic nu se schimbă dacă nu se schimbă comportamentul” – Robb Butler, director, Divizia de Boli Transmisibile, Mediu și Sănătate al OMS Europa.
Care este traseul particulelor de plastic din aerul poluat în organismul uman?
Un nou studiu realizat de University of Technology Sydney (UTS) a dezvoltat un model pentru a înțelege comportamentul și destinația particulelor nano și micro de plastice inhalate. Publicată în “Environmental Advances”, cercetarea identifică zone specifice în cadrul tractului respirator uman, cum ar fi cavitatea nazală, laringele și plămânii, unde aceste particule tind să se acumuleze.
Studiul evidențiază riscurile pentru sănătate prezentate de aceste plastice, legându-le de o varietate de tulburări pulmonare, inclusiv boala pulmonară obstructivă cronică, fibroza, dispneea, astmul și formarea de noduli. Constatările subliniază prezența larg răspândită a poluării cu particule de plastic, observând că inhalarea este o cale majoră de expunere umană. Aceste particule provin atât din surse intenționat fabricate, regăsite în produse de zi cu zi, cum ar fi cosmeticele, cât și din descompunerea obiectelor mai mari de plastic, cum ar fi sticlele de apă și textilele sintetice.
Factorii cheie care influențează depunerea acestor particule în sistemul respirator includ rata respirației, precum și dimensiunea și forma particulelor. De exemplu, respirația accelerată tinde să capteze microplasticele mai mari în tractul respirator superior, în timp ce respirația lentă permită nanoplasticelor mai mici să pătrundă mai adânc în plămâni. Studiul evidențiază, de asemenea, că microplasticele nesferice sunt mai susceptibile să ajungă mai adânc în plămâni comparativ cu microplasticele sferice, cu impact diferit asupra sănătății.
STUDIU. Cum sunt stimulați adolescenții să mănânce compulsiv alimente ultra-procesate în timp ce urmăresc filme și seriale
Un studiu recent publicat în Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics a analizat percepțiile, atitudinile și motivațiile adolescenților cu privire la consumul de alimente ultra-procesate în timpul utilizării ecranelor. Studiul, desfășurat în mai 2022, a implicat 30 de adolescenți cu vârste între 12 și 16 ani, împărțiți în patru grupuri de discuție în funcție de clasele de învățământ. Grupurile de discuție au abordat experiențele și motivațiile legate de consumul de alimente ultra-procesate în timpul utilizării ecranelor, înțelegerea lor despre dietele sănătoase versus nesănătoase, și nevoile lor educaționale referitoare la schimbarea comportamentelor alimentare în timpul utilizării ecranelor.
Analiza tematică a discuțiilor a relevat trei teme principale: obiceiurile alimentare, motivațiile pentru consumul de alimente ultra-procesate și atitudinile și percepțiile despre consumul acestora. S-a constatat că adolescenții se angajează frecvent în utilizarea ecranelor în timpul meselor și sunt mai predispuși să consume alimente ultra-procesate când sunt singuri. Printre produsele consumate frecvent se numără gustările sărate, cerealele zaharoase pentru micul dejun, biscuiții și bomboanele. Deși majoritatea participanților au recunoscut că aceste alimente sunt nesănătoase, în general nu erau conștienți de riscurile specifice pentru sănătate asociate.
În plus, studiul a subliniat că mediile sociale ale adolescenților influențează semnificativ alegerile lor alimentare. Prezența familiei a condus, în general, la obiceiuri alimentare mai sănătoase, în timp ce fiind singuri sau cu prietenii încuraja consumul de alimente ultra-procesate. Publicitatea și disponibilitatea au afectat de asemenea alegerile lor, cu reclamele având o influență semnificativă asupra comportamentelor alimentare în timpul utilizării ecranelor. Deși satisfăceau poftele, mulți adolescenți au raportat sentimente de disconfort psihologic sau vinovăție asociate cu consumul compulsiv al acestor alimente.
Exercițiile fizice determină schimbări moleculare în 19 organe
Beneficiile pentru sănătate ale exercițiilor fizice sunt bine cunoscute, dar noi cercetări arată că răspunsul organismului la exerciții este mai complex și de anvergură decât se credea anterior. Cercetările recente ale consorțiului Molecular Transducers of Physical Activity (MoTrPAC), care implică o multitudine de oameni de știință din SUA, au dezvăluit schimbări moleculare extinse cauzate de exercițiile fizice, afectând fiecare dintre cele 19 organe studiate la animalele de laborator, inclusiv inima, creierul și plămânii, cu efecte asupra sistemului imunitar, răspunsului la stres și bolilor inflamatorii. Rezultatele sunt publicate în Nature.
Una dintre descoperirile semnificative este explicația moleculară pentru reducerea grăsimii hepatice, oferind perspective care ar putea duce la tratamente pentru boala ficatului gras non-alcoolic. Acest lucru sugerează posibilitatea de a dezvolta planuri de exerciții personalizate sau tratamente care să imite beneficiile exercițiilor pentru cei care nu pot participa la activități fizice.
Abordarea comprehensivă a studiului marchează o premieră în examinarea impactului molecular al exercițiului la nivelul întregului organism, evidențiind diferențe semnificative în modul în care exercițiul afectează bărbații și femeile în momente diferite și în diverse organe. De exemplu, în timp ce majoritatea schimbărilor moleculare legate de sistemul imunitar la femei au avut loc între una și două săptămâni de antrenament, la bărbați, aceste schimbări au apărut mai târziu, între patru și opt săptămâni.
Această coordonare extensivă între numeroase laboratoare a rezultat într-un set robust de date de aproximativ 15 milioane de măsurători, aducând lumină asupra dinamicii moleculare complexe a exercițiilor fizice.
Screening-ul pentru cancerul colorectal în Europa – inegalități majore între țări
Un studiu recent publicat în The Lancet Regional Health Europe a dezvăluit diferențe majore în screening-ul pentru cancerul colorectal (CRC) în țările europene, analizând utilizarea testelor fecale și a colonoscopiilor printre persoanele cu vârste între 50 și 74 de ani. Realizat folosind date din EHIS (European health interview survey) 2018-2020, cercetarea a evaluat utilizarea testelor imunochimice fecale (FIT), testelor fecale oculte bazate pe guaiac (gFOBT) și colonoscopiilor. După ajustarea pentru datele lipsă și respondenții neeligibili, studiul a inclus date de la aproape 130 de mii de participanți din 29 de națiuni europene.
Studiul arată că implementarea și tipul programului de screening variază semnificativ între țări, afectând adoptarea acestor teste. Națiunile cu programe complet implementate de testare fecală sau acelea care oferă colonoscopii ca modalitate alternativă de screening au arătat rate mai mari de utilizare. În contrast, țările fără programe sau doar cu programe la scară mică sau oportuniste au prezentat cele mai scăzute rate de screening.
De asemenea, factorii demografici, cum ar fi vârsta, educația, dimensiunea gospodăriei și stilul de viață, au influențat probabilitatea de screening. Persoanele mai tinere, cele fără partener și cele cu niveluri mai scăzute de educație au fost mai puțin probabil să participe la screening. Gospodăriile cu mai mulți membri au arătat, de asemenea, o probabilitate redusă de screening. În plus, indivizii care nu au vizitat un medic în ultimul an sau care au un stil de viață mai puțin sănătos au fost semnificativ mai puțin probabil să participe la screeningul CRC.
- Croația: utilizarea testelor fecale într-un program implementat complet a fost de 38%
- Danemarca: utilizarea testelor fecale într-un program implementat complet a fost de 75%
- Grecia: Utilizarea colonoscopiei ca modalitate alternativă de screening a fost de 26%
- Luxemburg: utilizarea colonoscopiei ca modalitate alternativă de screening a fost de 75%
- Bulgaria: Cea mai scăzută utilizare a oricărui test – 6,3%.
- Letonia: Utilizarea scăzută a oricărui test – 34%.
Datele culese din România nu au putut oferi informații pentru niciuna dintre secțiunile analizate în studiu: structura programului, anul de inițiere, grupuri țintă, tipul de teste, interval de screening.