Ateroscleroza silențioasă poate fi detectată încă de la începutul vieții adulte, cu mult înainte de apariția infarctului miocardic, accidentului vascular cerebral sau altor manifestări clinice. Aproximativ 1 din 13 adulți cu vârste între 18 și 29 de ani prezenta deja semne imagistice de ateroscleroză, iar la 60–70 de ani acestea erau identificate la aproximativ 9 din 10 persoane, potrivit rezultatelor studiului REACT, prezentat la Congresul Societății Europene de Cardiologie – ESC 2026 și publicat simultan în New England Journal of Medicine.
Rezultatele aduc din nou în prim-plan o schimbare importantă de perspectivă în prevenția cardiovasculară: ateroscleroza nu începe odată cu primul infarct și nici măcar odată cu apariția simptomelor. Pentru multe persoane, procesul se desfășoară timp de ani sau chiar decenii fără manifestări evidente.
Această perspectivă este deosebit de relevantă în luna septembrie, când este marcată și FH Awareness Day (24 septembrie), zi dedicată creșterii gradului de conștientizare privind hipercolesterolemia familială (FH). În FH, expunerea la concentrații crescute de colesterol LDL începe încă de la naștere, ceea ce face ca mesajul identificării precoce a aterosclerozei și al prevenției timpurii să fie cu atât mai important.
Peste jumătate dintre adulții investigați prezentau ateroscleroză silențioasă
REACT Initiative este un studiu prospectiv coordonat de cercetători din Danemarca și Spania, care urmărește caracterizarea aterosclerozei de-a lungul vieții adulte. Analiza prezentată la ESC Congress 2026 a inclus 16.808 persoane cu vârste între 18 și 70 de ani, fără boală cardiovasculară aterosclerotică cunoscută.
Participanții au fost evaluați prin mai multe tehnici imagistice. Ecografia vasculară tridimensională a fost utilizată pentru examinarea arterelor carotide și femurale, iar arterele coronare au fost investigate prin angiografie coronariană CT și prin evaluarea calcificărilor coronariene.
Rezultatele au arătat că 57,1% dintre participanți aveau deja ateroscleroză silențioasă. Chiar și în grupa de vârstă 18–29 de ani, prevalența era de 8,7% la bărbați și 6,7% la femei. Odată cu înaintarea în vârstă, nu a crescut numai numărul persoanelor afectate, ci și volumul plăcilor aterosclerotice și probabilitatea ca boala să fie prezentă în mai multe teritorii vasculare.
La adulții tineri, ateroscleroza era mai frecvent localizată într-un singur teritoriu vascular și, adesea, la nivelul arterelor periferice. Odată cu vârsta, afectarea mai multor teritorii devenea tot mai frecventă.
Această observație este importantă și din perspectivă practică: majoritatea persoanelor cu ateroscleroză coronariană prezentau și leziuni la nivelul arterelor carotide și/sau femurale, susținând ideea că ateroscleroza este o boală sistemică, nu doar o problemă izolată a arterelor inimii.
Bărbații dezvoltă ateroscleroza mai devreme. La femei apare o accelerare în jurul menopauzei
REACT a evidențiat și diferențe importante între sexe. La bărbați, creșterea prevalenței aterosclerozei a început mai devreme. În cazul femeilor, evoluția a fost inițial mai lentă, urmată de o creștere accentuată la vârsta mijlocie, în jurul perioadei tipice a menopauzei.
În ansamblu, cercetătorii estimează că traiectoria aterosclerotică a bărbaților este cu aproximativ 5–10 ani înaintea celei observate la femei.
Dar unul dintre cele mai relevante rezultate ale studiului privește relația dintre boala observată direct prin imagistică și riscul cardiovascular calculat prin metode convenționale.
Instrumentul european SCORE2, bazat pe factori precum vârsta, sexul, fumatul, tensiunea arterială și valorile colesterolului, a clasificat drept persoane cu risc cardiovascular înalt doar o proporție redusă dintre participanții care aveau deja ateroscleroză detectabilă imagistic. Diferența a fost deosebit de evidentă la persoanele tinere.
Cu alte cuvinte, un adult poate avea un risc cardiovascular estimat relativ redus pe termen scurt, în special datorită vârstei, și totuși procesul aterosclerotic să fi început deja.
De la estimarea riscului la detectarea bolii?
În prezent, prevenția cardiovasculară primară pornește în mare măsură de la evaluarea factorilor de risc. REACT ridică însă întrebarea dacă, în anumite situații, ar trebui să încercăm să identificăm direct boala aterosclerotică subclinică înainte ca aceasta să devină simptomatică.
Aceasta nu înseamnă că rezultatele justifică în prezent efectuarea de CT coronarian sau ecografie vasculară tuturor adulților tineri. Studiul prezentat descrie prevalența bolii, dar nu demonstrează încă faptul că screeningul imagistic al populației generale și tratamentul ghidat de aceste rezultate reduc infarctul, AVC-ul sau mortalitatea.
Tocmai această întrebare urmează să fie investigată în continuare. Cercetătorii REACT pregătesc o fază randomizată de mari dimensiuni, care va evalua dacă identificarea precoce a aterosclerozei, inclusiv prin tehnologii accesibile precum ecografia vasculară portabilă, poate îmbunătăți strategiile actuale de prevenție.
Dacă beneficiul va fi demonstrat, prevenția cardiovasculară s-ar putea deplasa treptat de la paradigma „cât de probabil este să dezvolți boala?” către una mai apropiată de medicina de precizie: „boala a început deja și, dacă da, cât de devreme putem interveni?”.
Hipercolesterolemia familială arată de ce timpul de expunere la LDL contează
Rezultatele REACT au o semnificație aparte când sunt privite prin prisma hipercolesterolemiei familiale.
FH este o afecțiune genetică în care nivelul colesterolului LDL este crescut încă de la începutul vieții. Din acest motiv, problema nu este doar valoarea colesterolului măsurată la un anumit moment, ci expunerea cumulativă a arterelor la LDL de-a lungul anilor.
O persoană care descoperă un LDL foarte crescut la 40 de ani poate avea în spate decenii de expunere aterogenă. În FH, tocmai această expunere prelungită contribuie la dezvoltarea precoce a bolii cardiovasculare aterosclerotice.
De aceea, în cazul hipercolesterolemiei familiale, diagnosticul precoce schimbă fundamental fereastra de prevenție. Identificarea unei persoane afectate permite și investigarea rudelor biologice prin screening în cascadă, iar identificarea unui copil cu FH oferă posibilitatea intervenției înainte ca ateroscleroza să avanseze timp de zeci de ani fără să fie recunoscută.
Mesajul este în concordanță cu tema FH Awareness Day, marcat anual pe 24 septembrie: cunoașterea valorilor colesterolului, a istoricului familial și identificarea timpurie a persoanelor cu FH pot transforma prevenția dintr-o reacție la boala cardiovasculară într-o intervenție înainte ca aceasta să devină clinică. Organizațiile europene dedicate FH subliniază în continuare că boala rămâne frecvent nediagnosticată, deși detectarea precoce permite inițierea mai rapidă a măsurilor de prevenție.
Prevenția cardiovasculară începe înaintea simptomelor
REACT oferă o imagine foarte clară asupra istoriei naturale a aterosclerozei: procesul poate începe încă din primele decenii ale vieții adulte, progresează odată cu vârsta și poate rămâne complet silențios până la apariția unui eveniment cardiovascular major.
Pentru populația generală, rezultatele deschid discuția despre rolul pe care imagistica l-ar putea avea în viitor în identificarea persoanelor la care boala este deja prezentă, chiar dacă scorurile convenționale de risc nu le clasifică drept persoane cu risc crescut.
Pentru persoanele cu hipercolesterolemie familială, mesajul este și mai direct: atunci când expunerea la LDL crescut începe de la naștere, nu există motive pentru a aștepta apariția simptomelor pentru a începe prevenția.
În acest context, FH Awareness Day 2026 aduce în atenție aceeași idee pe care rezultatele REACT o ilustrează imagistic la scară populațională: în bolile cardiovasculare aterosclerotice, ceea ce se întâmplă înainte de primul infarct poate fi mai important decât momentul în care infarctul devine vizibil clinic.
Inteligența artificială generativă a fost utilizată pentru sprijin în redactare. Articolul a fost verificat, editat și aprobat de echipa Raportul de Gardă, care își asumă responsabilitatea editorială pentru conținut.