Infarctul miocardic va fi clasificat, pentru prima dată, în trei categorii clinice bazate pe mecanismul care a determinat leziunea cardiacă – infarct miocardic primar, secundar și asociat procedurilor cardiovasculare. Noua abordare este inclusă în Fifth Universal Definition of Myocardial Infarction, elaborată în comun de European Society of Cardiology (ESC), American College of Cardiology (ACC), American Heart Association (AHA) și World Heart Federation (WHF).
Documentul, prezentat în cadrul ESC Congress 2026, renunță la sistemul anterior, în care diferitele forme de infarct miocardic erau desemnate prin numere, și propune o clasificare considerată mai ușor de aplicat în practica medicală și mai ușor de înțeles de către pacienți.
Identificarea rapidă a mecanismului care a determinat infarctul miocardic este importantă deoarece pacienții pot necesita investigații, tratamente și strategii de prevenție foarte diferite.
Infarctul miocardic este una dintre cele mai frecvente boli cardiovasculare, prevalența fiind estimată la aproximativ 3,8% în rândul persoanelor cu vârsta sub 60 de ani și 9,5% după această vârstă. Afecțiunea continuă să reprezinte una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial.
Deși termenul de infarct miocardic este asociat frecvent cu imaginea unei artere coronare blocate de un tromb format la nivelul unei plăci de aterom, mecanismele care pot determina moartea celulelor musculare cardiace sunt mult mai diverse.
„Oamenii se pot gândi la infarctul miocardic ca la un atac de cord provocat de blocarea unei artere coronare, însă există numeroase cauze diferite”, a explicat Prof. Nicholas Mills, University of Edinburgh și președinte ESC al grupului care a elaborat documentul.
Potrivit acestuia, clasificarea numerică utilizată anterior putea fi dificil de transpus în practica clinică, ceea ce favoriza diferențe între medici în ceea ce privește diagnosticul și managementul pacienților.
Trei categorii de infarct miocardic, definite prin mecanismul bolii
Noua definiție pornește de la contextul clinic și mecanismul care a determinat afectarea miocardului. Astfel, toate cazurile de infarct miocardic sunt incluse în una dintre cele trei categorii: primar, secundar sau asociat unei proceduri cardiovasculare.
Infarctul miocardic primar apare spontan, ca urmare a unei probleme acute la nivelul arterelor coronare. Cel mai frecvent mecanism este ruperea unei plăci de aterom, urmată de formarea unui tromb care reduce sau blochează fluxul sanguin către o regiune a inimii.
Există însă și alte mecanisme. Printre acestea se numără disecția spontană de arteră coronară (SCAD), spasmul coronarian sau formarea unui cheag în interiorul arterei prin alte mecanisme.
Infarctul miocardic secundar nu este determinat în primul rând de ocluzia acută a unei artere coronare, ci de un dezechilibru între necesarul de oxigen al miocardului și cantitatea de oxigen pe care circulația sanguină o poate furniza.
Acest fenomen poate apărea, de exemplu, în contextul unei tensiuni arteriale extrem de crescute sau scăzute ori al unei tahicardii severe. Identificarea cauzei este esențială deoarece intervenția terapeutică trebuie să vizeze și afecțiunea care a generat dezechilibrul.
A treia categorie este reprezentată de infarctul miocardic asociat procedurilor cardiovasculare, definit ca un infarct care apare în primele 30 de zile după anumite intervenții asupra inimii sau arterelor coronare. În această categorie sunt incluse, printre altele, cazurile asociate angioplastiei și implantării de stent sau intervențiilor de bypass aorto-coronarian.
Pentru fiecare dintre cele trei situații, noul document descrie investigațiile și criteriile necesare pentru stabilirea diagnosticului.
O clasificare mai ușor de explicat pacienților
Una dintre problemele sistemului anterior era reprezentată de dificultatea utilizării terminologiei în comunicarea medic–pacient. Formulări precum „infarct miocardic tip 2” sau „tip 4c” ofereau puține informații unui pacient care încerca să înțeleagă ce s-a întâmplat și de ce are nevoie de anumite investigații.
„Cu noua abordare, putem discuta cu pacienții despre cauza infarctului, astfel încât să își înțeleagă afecțiunea și motivele pentru care sunt necesare investigații și tratamente suplimentare”, a explicat Prof. Kristin Newby, Duke University Medical Center.
Noua definiție încearcă astfel să transforme clasificarea infarctului dintr-un sistem în primul rând descriptiv într-unul care oferă informații directe despre mecanismul bolii.
Noi oportunități pentru cercetarea infarctului miocardic la femei
O altă modificare importantă este alinierea noii clasificări cu International Classification of Diseases – ICD-11, sistem utilizat pentru monitorizarea bolilor și cauzelor de deces la nivel internațional.
Experții au colaborat cu Organizația Mondială a Sănătății pentru dezvoltarea unor coduri ICD-11 corespunzătoare noilor categorii de infarct miocardic.
Pe termen lung, această armonizare ar putea permite colectarea unor date mai precise privind frecvența diferitelor mecanisme de infarct, compararea acestora între țări și îmbunătățirea planificării serviciilor de sănătate.
Un domeniu în care impactul ar putea fi deosebit de important este disecția spontană de arteră coronară – SCAD, o cauză de infarct miocardic care afectează predominant femeile și care rămâne în prezent insuficient diagnosticată.
Prin identificarea și codificarea sistematică a acestor cazuri, noua clasificare ar putea facilita realizarea unor studii de mari dimensiuni și o mai bună înțelegere a factorilor de risc, diagnosticului și tratamentului SCAD.
Simplificarea clasificării infarctului miocardic urmărește, în final, să conducă la diagnostice mai consistente, la alegerea tratamentului în funcție de mecanismul bolii și la o mai bună înțelegere a afecțiunii de către pacient. În același timp, standardizarea modului în care sunt înregistrate diferitele tipuri de infarct poate furniza o imagine mai precisă asupra poverii cardiovasculare și poate evidenția mecanisme care până în prezent au fost insuficient recunoscute.
Inteligența artificială generativă a fost utilizată pentru sprijin în redactare. Articolul a fost verificat, editat și aprobat de echipa Raportul de Gardă, care își asumă responsabilitatea editorială pentru conținut.