OMS declară valul recent de variola maimuței ca fiind de importanță internațională
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat recentul val de cazuri de mpox (monkey pox, variola maimuței) din Republica Democratică Congo (RDC) și alte țări africane drept o Urgență de Sănătate Publică de Importanță Internațională (PHEIC). Declarația a fost făcută de Directorul General OMS și vine în contextul unor rapoarte alarmante – sute de decese cauzate de mpox în RDC și detectarea pentru prima dată a unei variante mai periculoase a virusului în afara Africii.
Agenția de sănătate publică din Suedia a confirmat recent primul caz de Cladă 1 a mpox, o formă mai virulentă, contractată de o persoană în timpul unei șederi în Africa, unde focarul a fost sever. Această evoluție subliniază natura globală a amenințării și potențialul de răspândire a virusului dincolo de continentul african.
Decizia OMS urmează recomandările unui comitet independent de experți, care a analizat situația, în special apariția unei noi tulpini de mpox în RDC, care se răspândește prin rețele sexuale. Această tulpină, cunoscută sub numele de Cladă 1b, a fost raportată și în țările vecine, inclusiv Burundi, Kenya, Rwanda și Uganda, care anterior nu înregistraseră cazuri.
Testele de laborator comune nu detectează long-COVID-19
Un studiu recent, care a implicat peste 10.000 de participanți, atât cu, cât și fără infecție anterioară cu SARS-CoV-2, a arătat că testele clinice de laborator, utilizate pentru evaluările de rutină, nu sunt eficiente ca biomarkeri pentru identificarea sechelelor post-acute ale infecției cu SARS-CoV-2 (PASC), cunoscute sub denumirea de „long COVID”.
Studiul, parte a inițiativei RECOVER a Institutelor Naționale de Sănătate (NIH), a analizat 25 de teste de laborator standardizate, dar nu a găsit diferențe semnificative între cei care au fost infectați și cei care nu au fost, la câteva luni după infecție. Acestea au inclus nivelurile de electroliți, teste de funcție renală, teste de funcție hepatică, parametri hematologici, markeri de coagulare, un marker de inflamație, profil lipidic, control glicemic, funcție tiroidiană și un biomarker cardiac (NT-proBNP).
Cercetătorii au concluzionat că niciunul dintre aceste teste de rutină nu a putut indica în mod fiabil o infecție anterioară sau identifica subtipurile de PASC. Această constatare subliniază dificultățile în diagnosticarea PASC și evidențiază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege baza biologică a acesteia.
Studiul a identificat 12 simptome care pot diferenția persoanele cu infecție anterioară cu SARS-CoV-2, conducând la dezvoltarea „indexului PASC”, cu 23% din cohorta infectată îndeplinind acest prag de cercetare. Cu toate acestea, studiul nu a reușit să stabilească un cadru cuprinzător care să-i includă pe toți cei care au rămas cu PASC. Autorii subliniază că, deși testele de laborator de rutină ar trebui utilizate pentru a exclude cauze tratabile ale simptomelor PASC, ele nu sunt valoroase ca biomarkeri pentru PASC în sine. Cercetările viitoare ar putea necesita explorarea unor domenii avansate precum transcriptomica, proteomica și metabolomica pentru a descoperi noi biomarkeri care ar putea oferi o înțelegere mai profundă a simptomelor persistente după infecția cu COVID-19.
Un nou vaccin antigripal cu administrare intranazală oferă protecție ridicată persoanelor 65+
Un studiu recent, publicat în Lancet Infectious Diseases, a arătat că un nou vaccin antigripal administrat pe cale intranazală, combinat cu vaccinul antigripal standard, ar putea îmbunătăți semnificativ protecția împotriva gripei sezoniere și pandemice pentru adulții în vârstă. Au fost incluși 300 de adulți din Statele Unite, cu vârsta cuprinsă între 65 și 85 de ani, care sunt deosebit de vulnerabili la complicațiile severe asociate gripei.
Vaccinul, cunoscut sub numele de H3N2 M2-deficient single-replication (M2SR), a fost testat atât singur, cât și în combinație cu vaccinul antigripal tradițional cu doză mare (Fluzone HD). Rezultatele au fost promițătoare: atunci când a fost administrat alături de vaccinul antigripal standard, vaccinul M2SR nu doar că s-a dovedit a fi sigur, dar a și generat un răspuns imun mai puternic, stimulând eficient atât imunitatea celulară, cât și umorală, cu creșterea titrului anticorpilor și imunizarea la nivelul porții de intrare a virusul în organism – mucoasa respiratorie.
Vaccinurile antigripale actuale oferă adesea o protecție limitată pentru adulții în vârstă, lăsându-i vulnerabili la forme grave și spitalizare. Studiul sugerează că această combinație ar putea oferi o apărare mai robustă împotriva gripei, reducând potențial incidența și severitatea bolii în acest grup cu risc ridicat.
Consumul de cannabis triplează riscul de apariție a cancerelor de cap și gât
Un nou studiu realizat de Universitatea din California de Sud (USC) a descoperit că utilizarea cannabisului, cea mai consumată substanță ilicită la nivel global, crește semnificativ riscul de cancer de cap și gât. Cercetarea, care a analizat 20 de ani de date de la peste 90 de milioane de persoane, a arătat că adulții cu tulburări de utilizare sunt de 3,5–5 ori mai predispuși să dezvolte cancer de cap și gât decât cei care nu folosesc substanța. Acest risc crescut a fost constatat independent de alți factori precum vârsta, genul și etnia și nu a fost influențat de consumul de alcool sau tutun.
Studiul, publicat în JAMA Otolaryngology-Head and Neck Surgery, evidențiază faptul că toate tipurile de cancere de cap și gât au fost mai frecvente în rândul celor cu tulburări de utilizare a cannabisului. Cercetătorii sugerează că principala cauză ar putea fi efectele nocive ale fumului de cannabis, care este adesea inhalat mai profund și arde la o temperatură mai ridicată decât tutunul, ceea ce poate duce la o deteriorare mai mare a ADN-ului și inflamație mai puternică.
Rezultatele sunt deosebit de importante în contextul în care, în 2022, fumatul de cannabis a devenit mai răspândit decât fumatul de tutun în Statele Unite.
Integrarea screening-ului pentru cancerul de col uterin și colorectal în timpul screening-ului mamar crește semnificativ participarea femeilor
Un studiu recent din Danemarca a demonstrat că oferirea testelor de auto-prelevare pentru screeningul cancerului de col uterin și colorectal în timpul screeningului pentru cancerul de sân crește semnificativ participarea la aceste programe de screening, fără a afecta nivelurile de satisfacție pentru screeningul cancerului de sân. Realizat în cinci unități de screening, studiul a implicat un total de 27.116 femei, dintre care 5.618 din grupul de intervenție, cu vârste între 50 și 64/69 de ani au fost întrebate despre statusul participării la screening pentru cancerul de col uterin și colorectal. Cele care nu se prezentaseră la screening au primit kituri de auto-prelevare și materiale educative, prin poștă, următoarea zi după participarea la screening-ul pentru cancerul de sân.
La șase luni după intervenție, acoperirea screening-ului pentru cancerul de col uterin a fost de 88,3% în grupul de intervenție, comparativ cu 83,5% în grupul de control, iar pentru cancerul colorectal, a fost de 79,8% față de 76,0%. Studiul a evidențiat, de asemenea, creșteri semnificative ale participării la screening în rândul femeilor care nu fuseseră niciodată sau fuseseră rar examinate, rata de participare la screeningul pentru cancerul de col uterin atingând 34,7% în rândul femeilor rar examinate din grupul de intervenție, comparativ cu 7,9% în grupul de control.
Majoritatea femeilor din grupul de intervenție au consimțit la verificarea statusului privind participarea la programele de screening, raportându-se niveluri ridicate de satisfacție în ambele grupuri. Peste 98% dintre respondenți au exprimat satisfacție față de experiența cu screening-ul pentru cancerul de sân, iar 87,4% dintre femeile din grupul de intervenție au indicat că ar accepta o ofertă similară în viitor.