Patogeni și planeta Pământ
Image by Freepik

Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea bolilor transmisibile și netransmisibile care amenință sănătatea la nivel local și internațional. 
Săptămâna 11 – 17 martie 2024 
 

Speranța de viață a scăzut cu 1,6 ani în timpul pandemiei COVID-19

Un studiu recent publicat în The Lancet prezintă tendințele demografice globale din 1950 până în 2021, concentrându-se pe schimbările în ratele mortalității, speranța de viață și efectele semnificative ale pandemiei de coronavirus 2019 (COVID-19) în 204 țări.

abonare

Tendințele privind speranță de viață arată o creștere constantă pe parcursul decadelor, cu o scădere notabilă din cauza pandemiei, reflectând impactul variabil în diferite regiuni și milioanele estimate de decese excesive la nivel global în 2020 și 2021.

Principalele rezultate

  • Speranța de viață a scăzut în 84% din țări și teritorii în timpul pandemiei;
  • La adulți s-a înregistrat o creștere semnificativă a ratei de mortalitate, speranța de viață a scăzut cu 1,6 ani între 2019 și 2020;
  • Cu toate acestea, progresele din ultimii 72 de ani nu au fost anulate. Între 1950 și 2021 speranța de viață a crescut cu 23 de ani (de la 49 de ani la 71.7 ani);
  • La copii, ratele de mortalitate sunt în continuare în scădere, în ciuda pandemiei COVID-19. Ratele de mortalitate la copiii sub 5 ani au scăzut cu 7% din 2019 în 2021.

Examinând ratele fertilității și mortalității, ajustând pentru factori precum HIV și mortalitatea excesivă legată de pandemie, și luând în considerare discontinuitățile demografice, cum ar fi războaiele și dezastrele naturale, studiul oferă perspective asupra riscurilor de sănătate și alocării resurselor, ajutând la dezvoltarea unor politici de sănătate publică informate și planificarea pentru provocările viitoare.

Expunerea la poluarea atmosferică, asociată cu un risc ridicat de cancer endometrial

Un studiu recent realizat de Universitatea din Granada (UGR), publicat în revista Environmental Health Perspectives, arată o legătură între poluanții de mediu, în special perturbatorii endocrini, și riscul de cancer endometrial.

Expunerea la amestecuri de substanțe chimice care pot interfera cu funcția hormonală ar putea contribui la dezvoltarea acestui tip de cancer, care afectează semnificativ sănătatea femeilor.

Fiind un cancer dependent de hormoni, rolul estrogenilor în dezvoltarea și progresia cancerului endometrial este semnificativ. Studiul s-a concentrat pe relația dintre această formă de cancer și expunerea la poluanți de mediu cunoscuți sub numele de xenoestrogeni  – substanțe chimice găsite în produse industriale, cum ar fi pesticidele și cosmeticele, capabile să perturbe echilibrul hormonal. Prin analize chimice avansate și teste biologice, cercetătorii au evaluat profilul hormonal în sângele a peste 300 de femei, atât cu, cât și fără cancer endometrial, încercând să înțeleagă efectele negative ale amestecurilor chimice asupra organismului.

Rezultatele arată că expunerea la perturbatorii endocrini este legată de un risc crescut de dezvoltare a cancerului endometrial, în special la doze moderate de xenoestrogeni, în timp ce dozele mari nu au arătat același efect.

Cercetarea subliniază impactul dăunător al perturbatorilor endocrini asupra sănătății umane și subliniază importanța evaluării efectelor cumulative ale substanțelor chimice în poluarea mediului. De asemenea, deschide căi pentru studii ulterioare despre cum prezența xenoestrogenilor ar putea influența progresia patologică la femeile deja diagnosticate cu cancer endometrial, evidențiind semnificația sa pentru sănătatea publică și necesitatea unei investigații continue asupra interacțiunilor dintre factorii de mediu și cancer.

Persoanele cu sindrom metabolic au un risc mai mare de a dezvolta cancer

Factorii de risc implicați în dezvoltarea sindromului metabolic pot contribui și la dezvoltarea cancerului. Pentru prima dată, s-a evaluat evoluția sindromului metabolic de-a lungul timpului și modul în care se corelează cu riscul de a dezvolta cancer.

Pe parcursul perioadei de urmărire 2010–2021 a fost observată o creștere notabilă a riscului de cancer printre cei cu cele mai înalte scoruri de sindrom metabolic, în special pentru cancerele de sân, endometru, rinichi, colon și ficat, comparativ cu cei cu scoruri stabile sau mai scăzute. Rezultatele sunt publicate în jurnalul Cancer (American Cancer Society).

Sindromul metabolic reprezintă un grup de afecțiuni metabolice concomitente, care amplifică riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și diabet zaharat tip 2. Aceste afecțiuni includ hipertensiune arterială, hiperglicemia, obezitatea, dislipidemia și rezistența la insulină.

Noul studiu, prospectiv, a inclus aproape 45.000 de adulți chinezi cu vârsta medie de 49 de ani, care au fost clasificați în patru grupuri pe baza progresiei scorurilor de sindrom metabolic. Aceste grupuri variază de la cei care arată un model stabil-scăzut cu scoruri constant scăzute, la cei cu un model crescător-ridicat, unde scoruri inițial ridicate s-au înrăutățit în timp.

Din ce în ce mai multe dovezi arată că obezitatea viscerală crește semnificativ riscul de cancere colorectale, pancreatice și gastroesofagiene. De asemenea, numeroase studii au demonstrat că nivelurile ridicate de glucoză în sânge amplifică semnificativ riscul de cancer hepatic, pancreatic, renal și de prostată.

Controlul factorilor de risc implicați în sindromul metabolic este o măsură de prevenție importantă și împotriva cancerului. Acest studiu introduce o abordare nouă pentru investigarea efectelor sindromului metabolic în timp, spre deosebire de metodele tradiționale care se concentrează pe o singură evaluare a sindromului în studii prospective. Aceasta subliniază importanța critică a monitorizării și evaluării pe termen lung a sindromului metabolic, luând în considerare mai mulți factori de risc.

Participarea redusă la programe de screening pentru cancerul de sân este puternic influențată de determinanții sociali ai sănătății (SDOH)

Factori precum veniturile reduse, lipsa educației, segregarea rezidențială și discriminarea rasială, influențează semnificativ stadiul la care este diagnosticat cancerul de sân, conform unui realizat în Statele Unite și publicat în Frontiers in Public Health.

Această întârziere în depistarea cancerului de sân contribuie la rate mai mari de mortalitate, subliniind necesitatea adaptării programelor de screening.

O echipă de la Colegiul de Medicină al Universității Florida a evaluat 72 de studii observaționale realizate între 2013 și 2023 pentru a identifica principalii SDOH care împiedică screening-ul pentru cancerul de sân în rândul femeilor cu vârsta de 40 de ani și peste din SUA. Studiul a evidențiat rolul critic al factorilor socio-economici, precum venitul, educația, statutul de angajare și accesul la îngrijire medicală de calitate, în afectarea ratelor de screening.

Accesul la îngrijire medicală, în special statutul de asigurare și accesibilitatea facilităților de mamografie, a apărut ca o temă semnificativă, ilustrând o corelație directă între lipsa asigurării de sănătate și ratele mai scăzute de screening.

Această interacțiune complexă a stabilității economice, educației, accesului la îngrijire medicală și factorilor culturali subliniază natura diversă a inechităților în sănătate în screening-ul pentru cancerul de sân. Pentru a îmbunătăți ratele de screening și, în cele din urmă, pentru a salva vieți, intervențiile trebuie să abordeze aceste probleme subiacente prin îmbunătățirea comunicării cu privire la beneficiile screeningului, eforturi structurale pentru a spori acoperirea asigurărilor de sănătate și campanii educaționale adaptate comunității care să sublinieze importanța screening-urilor regulate prin mamografie.

Stressul și inflamația cronică afectează deciziile la nivel de societate: harta centrală a inflamației

Inflamația cronică provocată de stres are impact nu doar la nivel individual, ci și la nivel de societate. Într-un studiu publicat în Frontiers in Science, este propus un model al efectelor stresului și inflamației, explicând de ce crizele cu care societatea se confruntă în acest moment nu pot fi combătute eficient.

Expunerea cronică la evenimente stresante activează mai multe mecanisme implicate în inflamație în organismul uman. Inflamația cronică e asociată cu multe patologii, printre care bolile cardiovasculare și cancerul. Impactul ar putea fi însă important și la nivel colectiv.

Studiul publicat în Frontiers introduce conceptul unei “hărți centrale a inflamației” la nivel cerebral. Creierul își creează propria proiecție a inflamației corporale. Pe termen scurt, acest mecansim permite creierului să gestioneze răspunsul inflamator și să promoveze vindecarea.

Cu toate acestea, când inflamația este cronică, răspunsul este afectat și poate deteriora țesuturile și organele sănătoase. Autorii sugerează că harta inflamației ar putea, în mod similar, să dăuneze creierului și să afecteze cogniția, emoțiile și comportamentul. În acest mod, apare un cerc vicios.

Astfel, societatea nu poate face față problemelor complexe precum pandemiile, modificările climatice, conflicte, etc.

De asemenea, studiul abordează provocarea erei moderne, unde stresul și inflamația sunt exacerbate și răspândite prin comunicații digitale și social media. Această transmitere rapidă a conținutului stresant ar putea contribui la o creștere globală a inflamației și a deteriorării cognitive legate de stres, prezentând o nouă dimensiune a experienței umane care influențează semnificativ societățile.

Autorii pledează pentru intervenții la diverse niveluri, de la schimbări de stil de viață individuale, cum ar fi o alimentație sănătoasă, exercițiile fizice și reducerea expunerii la social media, până la inițiative sociale menite să creeze spații publice liniștite și să promoveze educația despre normele și instituțiile care stabilizează societățile.

Modelul matematic propus și eforturile de cercetare interdisciplinare au ca scop explorarea strategiilor pentru construirea rezilienței individuale și comunitare în fața stresului, sperând să îmbunătățească rezultatele sănătății globale și stabilitatea societală în fața factorilor de stres în creștere și a perturbărilor provocate de inflamație.