Esențial Covid-19 și alte amenințări de sănătate publică

Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor boli infecțioase emergente care amenință sănătatea la nivel local și internațional.

Monitorizarea rezistenței la antimicrobiene trebuie realizată de rutină prin secvențierea genomică a probelor din ape uzate

Prin analiza probelor de pe uzate din 243 de orașe, din 101 țări, între 2016 și 2019, o echipă de la DTU National Food Institute a realizat o „hartă” a distribuției genelor de rezistență antimicrobiană. Studiul, care se bazează pe o analiză metagenomică la scară globală, a fost publicat în Nature.

abonare

S-au identificat gene de rezistență similare în tipuri diferite de bacterii, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă. Dacă aceste genele se regăsesc în bacterii care nu sunt patogene la om de obicei, nu vor pune probleme, însă dacă genele apar la bacteriile cunoscute a cauza boli severe la om (ex. Salmonella) riscul la adresa sănătății populației poate fi major. Multe dintre fenomenele de transmitere a genelor de rezistență între mai multe tipuri de bacterii s-au identificat în Africa Sub-Sahariană, în țări în care nu există programe de monitorizare a rezistenței. Autorii atrag atenția că pentru combaterea rezistenței antimicrobiene sunt necesare strategii adaptate pentru fiecare zonă, deoarece aplicarea aceleiași metode poate avea efecte diferite în funcție de particularitățile geografice. Indiferent de intervenția aleasă, analiza genomică a apelor uzate poate permite monitorizarea regională a rezistenței la antimicrobiene, a variantelor, a diversității din rezervooarele urbane.

Monitorizarea genomică nu ar trebui să fie folosită doar în contextul pandemiilor. Aceasta ar trebui să se aplice în mod continuu și infecțiilor endemice și epidemiilor silențioase, inclusiv pentru monitorizarea rezistenței la antimicrobiene , care se preconizează că va duce la un număr anual de 10 milioane de decese până în 2050.

Biomarkerii genetici ar putea identifica persoanele predispuse la forme cronice de boală Lyme

O echipă de la Universitatea Johns Hopkins a studiat biomarkerii imunologici care ar putea permite detectarea persoanelor predispuse la afectare cronică din cauza bolii Lyme. În cadrul studiului s-a descoperit o semnătură genică specifică prin care se pot diferenția aceste persoane de cei forme acute sau fără infecție.

Au fost realizată analiza transcriptomică din probe de la peste 150 de persoane cu forme cronice de boală Lyme și prin intermediul algoritmilor AI s-au identificat genele relevante. 35 de gene aveau expresii diferite la persoanele cu afectare cronică față de cei cu forme acute și față de cazurile control. Pe baza acestor rezultate ar putea fi dezvoltate teste pentru diagnosticul de precizie al bolii Lyme.

Boala Lyme se răspândește prin mușcături de căpușe și, în majoritatea cazurilor, poate fi tratată cu antibiotice dacă este descoperită devreme, dar 10-20% din cazuri progresează către o formă mai cronică a afecțiunii. Se știe că numărul infecțiilor este în creștere, cu 30.000 de cazuri diagnosticate raportate la CDC în SUA în fiecare an. Cu toate acestea, numărul real estimat este considerat a fi mai aproape de 476.000 de cazuri.

Autorii atrag atenția că nu se folosesc suficient tehnologiile omice precum transcriptomica, care permite testarea seturilor de ARN pentru detectarea bolilor complexe cum este și boala Lyme.

Raport Vaccines Europe: statele UE cheltuiesc mai puțin de 0,5% din bugetul de sănătate pentru vaccinuri

În prezent, un program optim de imunizare de rutină poate preveni aproximativ 20 de boli infecțioase debilitante și cancere, însă 77% dintre statele UE cheltuiesc mai puțin de 0,5% din bugetul lor de sănătate, pentru imunizare, ceea ce a dus la inechitate în ceea ce privește accesul la vaccinuri, la reticența față de vaccinuri, în special pentru imunizările adolescenților și adulților.

Vaccines Europe, o divizie a EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations) a publicat la începutul lunii decembrie un raport ce are ca scop promovarea inovației în vaccinologie și oferă o imagine de ansamblu statelor membre UE privind situația actuală a vaccinurilor aflate în dezvoltare, precum și o bază pentru strategiile de evaluare a vaccinurilor, finanțarea imunizării și pregătirea fiecărei țări pentru campaniile de vaccinare.

Raportul este structurat în jurul a 4 direcții strategice:

  • Asigurarea includerii imunizării adulților în programele naționale de imunizare și garantarea finanțării durabile
  • Creșterea gradului de conștientizare cu privire la beneficiile vaccinării adulților în rândul cetățenilor și al cadrelor medicale
  • Îmbunătățirea accesului și a facilității imunizării pentru adulți
  • Stabilirea unor registre digitale de vaccinare pentru a îmbunătăți ratele de acoperire vaccinală.

Sunt necesare acțiuni susținute pentru pentru a asigura implementarea Planului European de Combatere a Cancerului și a Agendei de Imunizare 2030.

Variantele SARS-CoV-2 sunt încă transmisibile între speciile de mamifere

Pe măsura răspândirii în populația umană, era de așteptat ca virusul SARS-CoV-2 să evolueze astfel încât să circule mai puțin între diferitele specii de animale. Însă, un studiu bazat pe analiză bioinformatică, realizat la Rochester Institute of Technology, arată că tiparul evolutiv nu s-a schimbat foarte mult, în acest sens, de la debutul pandemiei.

Pe baza unei simulări computerizate de dinamică moleculară, s-a urmărit mișcarea proteinelor virale. Abordarea utilizează calcule de înaltă performanță pe procesoare grafice pentru a arăta ce face fiecare atom în timp. Această abordare permite oamenilor de știință să studieze întrebări la care nu se poate răspunde într-un laborator convențional. Virusul SARS-CoV-2 s-a transmis de la animale la oameni în 2019, unul dintre vectorii incriminați fiind liliacul. În cadrul studiului s-a demonstrat că virusul își folosește proteinele spike pentru a se atașa de celulele gazdă atât la lilieci, cât și la oameni în același mod.

Primele date dintr-un studiu clinic de fază 1 care demonstrează posibilitatea producerii de anticorpi neutralizanți cu spectru larg contra HIV prin vaccinare

În fiecare an, apar peste 1 milion de noi infecții cu HIV, demonstrând necesitatea unor vaccinuri eficiente împotriva acestei boli infecțioase. Strategiile de vaccinare care induc anticorpi neutralizanți cu spectru larg (broadly neutralizing antibodies bnAbs) au fost explorate pentru combaterea HIV și a altor agenți patogeni, dar nu au fost încă testate la om.

Un vaccin care determină producerea de anticorpi neutralizanți cu spectru larg (bnAbs), care pot recunoaște tulpinile diverse la nivel global de HIV și pot proteja împotriva infecțiilor, ar putea oferi o soluție ideală pentru combaterea epidemiei HIV. Anticorpii neutralizanți cu spectru larg sunt capabili să se lege de suprafața virusului în zone în care acesta nu poate scăpa de sub detecția imună

Una dintre provocările cheie pentru atingerea acestui obiectiv este că bnAbs rareori se dezvoltă în timpul infecției HIV, iar la om, limfocitele B precursoare, care pot produce bnAb, sunt de asemene dificil de identificat. Un vaccin eficient HIV bazat pe bnAb ar trebui să recruteze bnAb prin țintirea acestor celule precursoare. bnAbs dobândesc proprietăți care le schimbă afinitatea atunci când apar mutații în limfocitele B precursoare care se maturează din celule B naive (germinale). Acest nou tip de vaccin presupune că prin țintirea liniei germinale se urmărește cultivarea unor linii rare de limfocite B până când acestea dezvoltă capacitatea optimă de a dezvolta bnAbs.

Studiul de fază I fost publicat în Science, iar rezultatele susțin conceptul unui vaccin contra HIV bazat pe dezvoltarea de bnAbs și a fezabilității dezvoltării unui vaccin contra altor agenți patogeni dificil de eliminat.