Cu ocazia Zilei Conștientizării Lipoproteinei (a), a fost organizat Primul Summit Global dedicat lipoproteinei(a), în cadrul căruia peste 50 de experți internaționali au adresat importanța acestui factor de risc cardiovascular determinat genetic, discutând soluții concrete pentru depistarea timpurie și prevenirea bolilor cardiovasculare. Evenimentul s-a concretizat cu semnarea Declarației Internaționale de la Bruxelles privind Lp(a) – un document strategic ce va stabili pași concreți pentru includerea testării Lp(a) în sistemele de sănătate din întreaga lume.
Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, în cadrul podcastului Știința360, Radio România Cultural: „Este nevoie de recunoașterea valorii testării lipoproteinei(a). În cadrul acestui Summit a fost publicat primul studiu de cost-eficiență în privința testării Lp(a) care a arătat că în toate țările cu venituri ridicate, iar conform Băncii Mondiale, România este parte din această categorie de țări, testarea pentru lipoproteina(a) este nu doar cost-eficientă, ba chiar ne ajută să economisim bani din bugetele sănătății.
Este foarte important să înțelegem în contextele diferite ale sistemelor de sănătate și ale societăților atât de diverse și în Europa și în afara ei, cum anume această testare poate să fie implementată cât mai bine. Este, de asemenea, important să fim capabili să implementăm proiecte demonstrative, proiecte pilot din care să învățăm și care ulterior să poată să fie scalabile.”
Aproximativ 20% din populație prezintă un nivel elevat al lipoproteinei(a). Lp(a) este o particulă puternic aterogenă, determinată genetic, care reprezintă un factor de risc independent pentru bolile cardiovasculare (BCV). Deși a fost descrisă timpuriu, iar rolul său este bine cunoscut încă din anii ‘60, în practica medicală nivelurile lipoproteinei(a) sunt testate rar, inclusiv la persoanele cu risc cardiovascular ridicat.
Valorile Lp(a) de peste 30 mg/dl sunt asociate o creștere a riscului de boală cardiovasculară aterosclerotică. Valorile de peste 50 mg/dl sunt considerate înalte. Cu cât este mai mare concentrația Lp(a) în sânge, cu atât riscul este mai ridicat. Un număr mare de pacienți descoperă că au nivelul lipoproteinei(a) crescut fie după un infarct miocardic sau un AVC, fie în urma analizelor făcute din cauza unui istoric familial de boli cardiovasculare.
„Cu toate că lipoproteina (a) a fost descrisă cu mult timp în urmă și rolul ei a fost foarte bine fixat, în acest moment, testarea Lp(a) și utilizarea informației care rezultă în urma testării pentru a evalua riscul cardiovascular global, este în unele regiuni ale globului aproape inexistentă, iar în alte regiuni extrem de redusă.
Lp(a) are rolul de a aduce mai multă lumină asupra riscului cardiovascular global. Testând o singură dată în viață nivelul lipoproteinei(a), ai un indicator destul de precis care, pus în contextul celorlalți factori de risc, îți dă un profil individual de risc cardiovascular mult mai bine definit decât dacă nu ai lua în calcul valorile Lp(a). Acesta este marele avantaj. Recomandarea actuală este de testare a fiecărei persoane cel puțin o dată în viață pentru această Lp(a)” – Dr. Geantă.
În cadrul Summitului Global dedicat lipoproteinei(a), experții au discutat despre demersurile necesare pentru a adresa provocările întâmpinate în practica medicală atunci când vine vorba despre valorificarea testării Lp(a). Printre principalele obiective se numără: testarea Lp(a) să devină parte a evaluării standard a riscului cardiovascular, creșterea gradului de conștientizare în rândul medicilor și pacienților și elaborarea unor politici clare pentru prevenție și sprijin pentru pacienți.
„Una dintre justificările importante care vine din partea medicilor este: nu avem tratamente, deci, de ce să testăm Lp(a)?! În acest moment sunt mai multe studii clinice care se uită la diverse tipuri de tratamente care ar putea în următorii probabil 5 ani, în cazul în care studiile sunt favorabile, să ne indice un posibil tratament.
Avem oportunitatea dezvoltării unor modalități mult mai eficiente și personalizate în prevenția primară, măsuri care sunt menite să prevină orice eveniment cardiovascular. Sigur, este un rol și în prevenția secundară – să înțelegem mai bine ce poate fi făcut după ce a apărut un infarct miocardic, de exemplu. Constatăm, în ultimele decade, o creștere continuă a numărului de boli cardiovasculare, un trend care nu a putut fi inversat până acum, poate și pentru că genul acesta de informații, de instrumente, cum este testarea Lp(a) nu au fost valorizate” – afirmă Dr. Geantă.
Înțelegerea și adresarea factorilor genetici de risc este cel puțin la fel de importantă. Testarea lipoproteinei(a) reprezintă un element esențial în definirea riscului cardiovascular al unei persoane. Atenuarea sau eliminarea factorilor de risc ce țin de stilul de viață, precum fumatul, consumul de alcool, colesterolul ridicat și așa mai departe, sunt pași critici pentru a avea o sănătate cardiovasculară prosperă.
Obezitatea este unul dintre acești factori de risc care, deși este în atenția publică de foarte mulți ani, iar cercetările au făcut progrese semnificative, există încă numeroase provocări care trebuie depășite pentru a avansa în înțelegerea geneticii obezității. Un studiu publicat în jurnalul International Journal of Obesity, încearcă să răspundă întrebării „Ce am învățat în 100 de ani de cercetări în genetica obezității?”.
Dr. Geantă continuă: „Ca și în cazul discuției anterioare despre Lp(a), pentru aceste modificări genetice asociate cu riscul de obezitate, rezultatul pe care îl obținem poate să fie la nivel individual un motivator foarte puternic. Persoana respectivă, conștientizând acest risc, poate să fie mult mai determinată să modifice sau să evite anumite lucruri, anumiți factori de risc, așa încât riscul acesta să se mențină cât mai scăzut pe toată durata vieții. Altfel, fără aceste informații, neștiind care este riscul real, în cazul acesta de obezitate, intervențiile care presupun aceste ajustări ale stilului de viață sunt poate mai puțin consistente. Obezitatea nu doare, de la un punct încolo se vede cu ochiul liber. Până în acel punct nu apar probleme mari.”
Cercetările genetice au stabilit că atât obezitatea, cât și greutatea corporală scăzută au substrat ereditar. Interacțiunile dintre gene și cele dintre gene și mediu sunt esențiale în evaluarea riscului de a dezvolta obezitate. Autorii studiului menționat anterior au evidențiat dovezi conform cărora genetica joacă un rol important în modul în care fiecare persoană răspunde la creșterea sau pierderea în greutate.
„Atât în cazul obezității cât și al bolilor cardiovasculare, plonjăm în aceeași paradigmă – alb și negru – sănătos și bolnav. Dar între sănătos și bolnav, ne aflăm cu toții în cea mai mare parte a timpului. Suntem în această zonă în care avem diverse riscuri, mai mici sau mai mari, care se modifică de-a lungul timpului. Din păcate, sistemele de sănătate nu sunt încă în punctul acela, nu sunt capabile să vină cu soluții pentru această zonă dintre cele două componente” – concluzionează Dr. Geantă.
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Pentru a preveni bolile cardiovasculare trebuie să schimbăm obiceiurile atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate și sistem de sănătate”
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Trebuie să evităm medicalizarea excesivă a temei obezității. E nevoie de o abordare și la nivel individual dar și la nivelul societății și comunității”
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Trăim într-un ecosistem biologic, social și economic ce favorizează apariția bolilor cronice netransmisibile”