Expunerea la bacteria Helicobacter pylori (H. pylori) ar putea fi asociată cu o proporție importantă din cazurile de cancer colorectal diagnosticate la nivel mondial. O nouă analiză publicată în eGastroenterology estimează că aproximativ 22% dintre cazurile de cancer colorectal, adică mai mult de unul din cinci, ar putea fi asociate cu expunerea la această bacterie. Rezultatele nu demonstrează însă că infecția este cauza directă a acestor cancere și trebuie interpretate în contextul unui model epidemiologic de atribuire a riscului.
H. pylori este una dintre cele mai răspândite infecții bacteriene cronice la om și este deja recunoscută drept agent carcinogen de grup 1, pe baza relației sale cauzale bine stabilite cu cancerul gastric. Posibila sa implicare în apariția cancerului colorectal a fost investigată însă mai puțin, iar rezultatele studiilor anterioare au fost heterogene.
În noul studiu, cercetătorii au încercat să estimeze la nivel global și regional ce proporție din povara cancerului colorectal ar putea fi legată de expunerea la H. pylori, combinând date privind prevalența infecției, riscul de cancer colorectal raportat în literatura științifică și statisticile globale privind incidența cancerului.
Analiza a inclus aproape 49 de milioane de persoane
Cercetătorii au integrat rezultatele a 43 de studii, care au inclus în total 48.694.403 de persoane. Analiza combinată a indicat că persoanele expuse la H. pylori prezentau un risc de cancer colorectal de aproximativ 1,6 ori mai mare comparativ cu cele fără expunere.
Pornind de la această asociere și de la prevalența infecției la nivelul populațiilor, autorii au calculat așa-numita fracție atribuibilă populațională — o estimare a proporției cazurilor de boală care ar putea fi asociate unui anumit factor de risc, dacă relația observată este într-adevăr cauzală.
Potrivit modelului, aproximativ 22% dintre cazurile de cancer colorectal la nivel mondial ar putea fi asociate cu H. pylori.
Această estimare este însă sensibilă la tipurile de studii incluse. Atunci când analiza a fost limitată la 14 studii populaționale și de cohortă, considerate în general mai potrivite pentru estimarea riscului la nivel populațional, proporția cazurilor potențial atribuibile H. pylori a scăzut la 12%.
Diferența este importantă și arată de ce cifra de 22% nu trebuie interpretată ca însemnând că H. pylori „provoacă” unul din cinci cazuri de cancer colorectal.
Diferențe importante între regiuni
Impactul potențial al infecției nu a fost uniform distribuit geografic. Regiunea Pacificului de Vest a prezentat cea mai mare fracție atribuibilă dintre regiunile analizate, de aproximativ 25%. La nivel de țară, cea mai ridicată estimare a fost observată în Mongolia, unde aproximativ 36% dintre cazurile de cancer colorectal ar putea fi asociate expunerii la H. pylori.
În ceea ce privește numărul absolut de cazuri, China a înregistrat cea mai mare povară estimată: aproximativ 139.619 cazuri de cancer colorectal potențial asociate cu expunerea la bacterie.
Relația nu pare însă determinată exclusiv de prevalența H. pylori. Regiuni precum Africa, Asia de Sud-Est și estul Mediteranei au, de asemenea, o prevalență ridicată a infecției, dar proporțiile estimate ale cancerelor colorectale asociate acesteia au fost mai mici.
Acest lucru indică interacțiuni mult mai complexe între infecție și ceilalți factori de risc pentru cancerul colorectal, precum vârsta, predispoziția genetică, alimentația, obezitatea, fumatul, consumul de alcool și alți factori de mediu.
Asocierea ar putea fi mai importantă pentru generațiile mai tinere
O analiză exploratorie realizată de cercetători a identificat și o posibilă diferență în funcție de cohorta de naștere.
Proporția cancerelor colorectale asociate H. pylori a fost estimată la aproximativ 9,5% pentru persoanele născute înainte de 1947, aproximativ 10% pentru cei născuți între 1948 și 1962 și 15% pentru persoanele născute între 1963 și 1977.
Rezultatul este interesant în contextul creșterii observate în ultimele decenii a incidenței cancerului colorectal cu debut precoce, însă autorii subliniază caracterul exploratoriu al acestei analize. Sunt necesare studii prospective pentru a determina dacă există într-adevăr diferențe biologice sau epidemiologice între generații.
Nu au fost identificate diferențe semnificative ale asocierii în funcție de sex, vârstă peste sau sub 60 de ani, metoda de diagnostic a infecției sau existența unui program național de screening pentru cancer colorectal.
Ar putea eradicarea H. pylori să reducă riscul de cancer colorectal?
Una dintre cele mai importante întrebări este dacă tratarea infecției ar putea influența pe termen lung riscul oncologic.
În patru studii observaționale care au furnizat astfel de date, eradicarea H. pylori a fost asociată cu un risc mai redus de cancer colorectal, însă diferența a devenit vizibilă doar după aproximativ 10 ani.
Există și alte date recente care susțin investigarea ipotezei. Analize bazate pe două cohorte provenite din studii randomizate din China au arătat că persoanele cu H. pylori netratat prezentau un risc mai mare de cancer colorectal. Într-una dintre cohorte, cu aproape 30 de ani de urmărire, tratamentul infecției a fost asociat cu reducerea riscului, în special atunci când eradicarea bacteriei a fost confirmată.
Aceste observații nu sunt însă suficiente pentru recomandarea tratamentului H. pylori ca metodă de prevenție a cancerului colorectal.
Rezultatele nu schimbă deocamdată recomandările de screening
Autorii subliniază că studiul este unul de modelare epidemiologică, nu un studiu clinic care să demonstreze că bacteria produce direct cancer colorectal.
Estimarea de 22% rezultă din combinarea prevalenței infecției cu asocierea statistică observată în studiile existente. Dacă o parte din această asociere este explicată de alți factori comuni — socioeconomici, alimentari, metabolici sau legați de stilul de viață — proporția reală de cazuri determinate biologic de H. pylori ar putea fi considerabil mai redusă.
Prin urmare, rezultatele nu justifică screeningul sau eradicarea H. pylori exclusiv pentru prevenirea cancerului colorectal. În plus, utilizarea antibioticelor pe scară largă trebuie evaluată în raport cu riscul de rezistență antimicrobiană, reacțiile adverse și capacitatea sistemelor de sănătate.
Principalele măsuri validate pentru reducerea mortalității prin cancer colorectal rămân participarea la programele de screening, identificarea și îndepărtarea leziunilor precanceroase și reducerea factorilor de risc modificabili.
Noul studiu deschide însă o direcție importantă de cercetare. Dacă studiile prospective și trialurile clinice vor demonstra că relația dintre H. pylori și cancerul colorectal este cauzală, o infecție deja diagnosticabilă și tratabilă ar putea deveni o nouă țintă pentru prevenția cancerului, mai ales în populațiile în care prevalența bacteriei este ridicată.
Inteligența artificială generativă a fost utilizată pentru sprijin în redactare. Articolul a fost verificat, editat și aprobat de echipa Raportul de Gardă, care își asumă responsabilitatea editorială pentru conținut.