Bazându-se pe date colectate de dispozitive wearable, oamenii de știință de la Universitatea Northwestern au identificat cinci fenotipuri diferite corespunzătoare mâncatului excesiv în rândul persoanelor cu obezitate. Studiul, publicat în npj Digital Medicine, subliniază faptul că mâncatul excesiv nu ține numai de voință, ci este o asociere complexă între mediu, emoții, obiceiuri, influențe sociale și perturbări de ritm circadian.
Identificarea celor cinci tipare de comportament deschide calea către dezvoltarea intervențiilor personalizate în tratamentul obezității. Caracterizând în detaliu profilul cuiva care tinde să mănânce excesiv, aflând motivele și contextele sociale care alimentează acest consum, va putea fi depășită abordarea one-size-fits-all și vor putea fi implementate programe clinice care să adreseze nevoile individuale ale fiecăruia.
Fenotipurile identificate în studiu sunt: Ospăț la pachet (Take-out Feasting), Petrecere de seară la restaurant (Evening Restaurant Reveling), Poftă de seară (Evening Craving), Mâncat de plăcere, fără control (Uncontrolled Pleasure Eating) și Ronțăială de seară pe bază de stres (Stress-driven Evening Nibbling).
- Ospăț la pachet – include mesele comandate la domiciliu și fast-food. Fenotipul se aliniază cercetărilor anterioare care subliniază impactul mâncării accesibile, rapide și densă în calorii, asupra tiparelor de consum. Accesibilitatea acestui tip de mâncare, în combinație cu diverse contexte sociale, se asociază cu un consum excesiv de mâncare.
- Petrecere de seară la restaurant – include luarea mesei în oraș alături de prieteni, familie etc. Fenotipul reflectă modul în care prezența altor persoane la masă ne influențează comportamentele alimentare. Mai precis, persoanele care iau masa alături de prieteni sau familie (cei care se află într-un context social confortabil) tind să consume mult mai multă mâncare.
- Poftă de seară – include micile gustări luate târziu în seară. Fenotipul reflectă influența pe care perturbările de ritm circadian o au asupra comportamentelor alimentare.
- Mâncat de plăcere, fără control – include mâncatul excesiv, de plăcere, fără control, de obicei în timpul realizării altor sarcini precum muncă sau studiu.
- Ronțăială de seară pe bază de stres – include consumul de alimente din motive emoționale. Fenotipul reflectă mâncatul excesiv ca răspuns în fața emoțiilor negative resimțite, mai degrabă decât ca răspuns al unui impuls fiziologic de foame. Adesea, mâncarea consumată în această categorie – „comfort food” – are un aport caloric foarte ridicat.
Printre factorii principali care influențează mâncatul excesiv, studiul a identificat gustările ușoare, foamea biologică resimțită înaintea unei mese și dorința de a mânca un aliment din pură plăcere (de exemplu: apetitul). Modul în care acestea influențează consumul excesiv de alimente, este diferit. În timp ce foamea biologică resimțită înaintea mesei este un impuls fiziologic bazat pe nevoi energetice, apetitul are la bază valori hedonice.
„Mâncatul excesiv este un factor care contribuie major la obezitate, însă majoritatea tratamentelor trec cu vederea obiceiurile inconștiente care îl alimentează. Aceste tipare reflectă dansul complex dintre mediu, emoție și obicei. Ce este uimitor este faptul că acum avem o hartă pentru posibile intervenții personalizate” – afirmă Nabil Alshurafa, profesor asociat de medicină comportamentală Northwestern University Feinberg School of Medicine și de automatică și calculatoare Northwestern’s McCormick School of Engineering.
Viteza cu care cineva consumă alimente, modul în care le mestecă, precum și de câte ori își duce mâna la gură, sunt elemente care influențează mâncatul excesiv. Datele din studiu au arătat că aproximativ 500 de mestecări, alături de 75 de îmbucături/masă se asociază cu un risc crescut de mâncat excesiv. În același timp, o persoană care depășește acest număr de 500 de mestecări/masă, este expusă o perioadă mai îndelungată la mâncare, fapt care poate influența consumul excesiv.
Tendința unui consum excesiv a fost observată și când numărul de mestecări/masă era scăzut. Aproximativ 100 de mestecări/masă s-a asociat cu o creștere a riscului de mâncat excesiv, sugerând că o cantitate mare de mâncare a fost consumată într-un timp foarte scurt.
Desfășurarea studiului
Studiul SenseWhy s-a desfășurat în perioada 2018-2022 și a inclus un total de 65 de persoane cu obezitate. Participanții au purtat trei dispozitive wearable pentru a le putea fi monitorizate comportamentul și obiceiurile alimentare: un pandantiv inteligent, o brățară inteligentă și o cameră de corp. În total au fost colectate peste 2300 de date cu privire la mesele luate de participanți.
„Folosind monitorizarea pasivă, am fost capabili să descoperim tipare de consum în comportamentul oamenilor din viața reală, tipare emoționale, comportamentale și contextuale. Viziunea noastră pe termen lung este să depășim soluțiile one-size-fits-all și să ne îndreptăm către o lume în care tehnologia pentru sănătate se simte din ce în ce mai puțin ca o prescripție medicală și mai mult ca un partener” – afirmă autorul principal Farzad Shahabi, Ph.D. în cadrul laboratorului lui Alshurafa.
Pandantivul inteligent, NeckSense, a fost dezvoltat de echipa de cercetători de la Universitatea Northwestern și avea capacitatea să detecteze în timp real momentul în care oamenii mănâncă, inclusiv cât de repede mestecă, câte îmbucături iau și cât de des își duc mâna la gură.
Camera de corp, HabitSense, este o adaptare a camerelor utilizate de polițiști în timpul intervențiilor, astfel încât să înregistreze doar activitățile care țin de mâncat, protejând intimitatea utilizatorului. Camera se activează doar în momentul în care alimentele intră în aria sa vizuală și înregistrează doar activitatea în sine, nu și scena în care se petrece activitatea. Este primul dispozitiv de tipul Activity-Oriented Camera (AOC) care folosește senzori termici pentru a înregistra comportamentele alimentare.
Pe lângă aceste două dispozitive, participanții purtau și o brățară wearable de tipul FitBit sau Apple Watch, iar prin intermediul unei aplicații mobile își puteau ține evidența dispoziției pe care o au și a alimentelor consumate.
Citește și:
- Inteligența artificială poate evalua riscul de boli cardiovasculare la femei pe baza mamografiilor
- STUDIU. În doar 90 de minute, un microchip inovator analizează modul în care organismul se apără împotriva virusurilor
- O nouă tehnologie RMN generează în doar 12 minute hărți metabolice ale creierului, unice fiecărei persoane