Reducerea poverii cancerului la nivel populațional necesită dezvoltarea și consolidarea unor programe de screening organizate, sustenabile și bazate pe dovezi. Aceste intervenții de sănătate publică trebuie integrate în sistemul național de sănătate, asigurând acces echitabil pentru toate persoanele eligibile și având ca obiectiv depistarea precoce a cancerului sau a leziunilor precanceroase, înainte de apariția simptomelor.
Această recomandare face parte din Codul European Împotriva Cancerului, ediția a 5-a (ECAC5) și vizează rolul esențial al autorităților în implementarea programelor organizate de screening pentru reducerea poverii cancerului la nivel populațional.
Participați la programe organizate de screening pentru depistarea cancerului, conform recomandărilor din țara dumneavoastră, pentru a depista:
- cancerul intestinal;
- cancerul de sân;
- cancerul de col uterin;
- cancerul pulmonar.
Articolul și infograficul fac parte din campania de promovare a Codului European împotriva Cancerului (ECAC5) derulată de Inomed în cadrul proiectului 4P-CAN.
Specialiștii IARC recomandă implementarea programelor populaționale pentru principalele tipuri de cancer prevenibile prin screening:
- Pentru cancerul colorectal, testul imunochimic fecal cantitativ (FIT) trebuie utilizat o dată la doi ani la persoanele cu vârste între 50 și 74 de ani, cu posibilitatea utilizării endoscopiei ca alternativă, efectuată o singură dată în viață în același interval de vârstă.
- În cazul cancerului de sân, mamografia digitală la fiecare doi ani este recomandată femeilor între 50 și 69 de ani, cu extinderea posibilă către grupele 45–49 și 70–74 de ani, în funcție de contextul național și de resurse.
- Pentru cancerul de col uterin, screeningul prin testare HPV trebuie realizat la intervale de minimum cinci ani la femeile între 30 și 65 de ani, cu adaptarea strategiilor în funcție de statusul de vaccinare și istoricul individual.
- În ceea ce privește cancerul pulmonar, se recomandă dezvoltarea de programe organizate pentru populațiile cu risc crescut, utilizând tomografia computerizată cu doză redusă anual sau la doi ani, în paralel cu integrarea intervențiilor de renunțare la fumat.
Impactul acestor programe este semnificativ: screeningul organizat reduce mortalitatea specifică prin depistarea precoce a bolii și, în cazul unor tipuri de cancer, contribuie la scăderea incidenței prin identificarea și tratamentul leziunilor precanceroase. În absența unor programe eficiente, continuă să apară decese evitabile, în ciuda existenței unor metode validate de prevenție secundară.
Implementarea trebuie să respecte principii esențiale pentru a maximiza beneficiile și a limita riscurile. Screeningul trebuie organizat la nivel populațional, cu invitarea sistematică a grupurilor țintă și integrarea într-un traseu complet care include confirmarea diagnosticului și accesul rapid la tratament.
Este esențială asigurarea calității serviciilor, monitorizarea continuă prin indicatori de performanță și reducerea inegalităților. În paralel, populația trebuie să aibă acces la informații clare și complete pentru a putea lua decizii informate privind participarea la screening.
Deși beneficiile sunt demonstrate, screeningul nu este lipsit de riscuri. Rezultatele fals pozitive sau fals negative, supradiagnosticul și impactul psihologic asociat pot afecta persoanele testate. De aceea, programele trebuie implementate doar atunci când există dovezi solide că beneficiile depășesc riscurile și când sistemul de sănătate are capacitatea de a furniza servicii de înaltă calitate pe întreg parcursul procesului.
Deciziile privind inițierea, extinderea sau adaptarea programelor trebuie să fie fundamentate științific, să reflecte contextul național și să fie coordonate de echipe multidisciplinare. Se recomandă o abordare etapizată, începând cu proiecte pilot și continuând cu extinderea la nivel național, precum și prioritizarea intervențiilor în funcție de povara specifică a cancerului și de capacitatea sistemului de sănătate. Utilizarea modelării matematice și a datelor din studii comparative poate sprijini evaluarea cost-eficienței și optimizarea strategiilor.
În concordanță cu obiectivele europene, statele trebuie să asigure accesul a cel puțin 90% din populația eligibilă la screening pentru cancer colorectal, de sân și de col uterin, precum și să dezvolte progresiv programe pentru screeningul cancerului pulmonar. Pentru sustenabilitate, este necesară integrarea acestor programe în sistemele de sănătate, alocarea adecvată a resurselor, existența unui cadru legal pentru gestionarea datelor și o guvernanță eficientă, capabilă să adapteze programele în funcție de evoluțiile științifice și tehnologice.
Material redactat cu ajutorul AI, verificat și editat de echipa Raportul de Gardă, formată din specialiști în domeniul medical. De asemenea, cu o simplă căutare pe Raportul de Gardă, puteți accesa multiple articole care acoperă tema screening-ului oncologic.
Citește și:
- A cincea ediție a Codului European împotriva Cancerului a fost lansată. Noile recomandări integrează perspectivele cetățenilor, inclusiv dintr-un proiect de cercetare românesc
- Numărul cazurilor de cancer de sân depistate între controalele mamografice a crescut în ultimele decenii. Sunt necesare strategii personalizate de screening
- Webinar “Inovații în screeningul cancerului pulmonar”. Succesul în implementarea programelor la nivel UE depinde de accesul la tehnologiile digitale, colaborare și schimbul de cunoștințe