Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Știrile săptămânii 20-26 iunie 2022:
SARS-CoV-2 dezvoltă mutații și evoluează în variante de îngrijorare (VOC) în organismul pacienților imunosupresați
În fiecare populație există persoane care fac forme cronice de COVID-19. În cazul acestor pacienți, virusul persistă în organism și există riscul de apariție a unei noi infecții. Un studiu realizat la Tel Aviv Sourasky Medical Center arată modul în care capacitatea virusului SARS-CoV-2 de a supraviețui și de a se replica în organismul pacienților imunosupresați determină apariția noilor variante virale.
Rezultatele, publicate în Nature, arată că un răspuns imun compromis, în special în căile respiratorii inferioare ale acestor pacienți cronici, poate preveni recuperarea completă și permite coronavirusului să sufere mutații de mai multe ori în timpul unei infecții de lungă durată. Mutațiile identificate la pacienții cronici infectați cu SARS-CoV-2 sunt similare cu cele observate în evoluția variantelor de îngrijorare care sunt în atenția autorităților de sănătate publică la nivel global.
În primul an de la introducerea vaccinurilor COVID-19 au fost prevenite 20 milioane de decese la nivel global
Un studiu publicat în Lancet arată că în perioada 8 decembrie 2020 – 8 decembrie 2021 au fost prevenite 19,8 milioane de decese, dintr-un total de 31,4 milioane de decese care ar fi putut surveni dacă nu s-ar fi introdus vaccinurile COVID-19, o reducere de 63%. Alte 600.000 de vieți ar fi fost salvate dacă s-ar fi atins ținta Organizației Mondiale a Sănătății de 40% acoperire vaccinală. 1 din 5 decese din țările cu venituri mici ar fi fost evitate dacă se atingeau obiectivele OMS. Pentru a estima impactul campaniilor globale de vaccinare, s-a folosit un model matematic pe baza datelor colectate din 185 de țări.
79% din decese (15,5 milioane) au fost prevenite datorită protecției directe contra formelor severe de boală. 4,3 milioane de cazuri au fost prevenite prin protecția indirectă determinată de reducerea transmiterii virusului în populație și reducerea poverii asupra sistemelor de sănătate.
Din decembrie 2020, două treimi din populația lumii au primit cel puțin o doză din vaccinurile COVID-19. Inițiativa COVAX (COVID-19 Vaccine Access initiative) a permis accesul la vaccinuri în țările cu venituri mici, având ca scop reducerea inegalităților între țări. OMS a setat ținta de acoperire vaccinală la 70% din populația lumii până la mijlocul anului 2022.
OpenCOVID: Vaccinarea COVID-19 ar trebui să se realizeze anual, cu 3 luni înainte de sezonul rece
Având în vedere scăderea imunității și apariția unor variante mai contagioase de îngrijorare împotriva SARS-CoV-2 (COV), este esențială administrarea dozelor de rapel ale vaccinurilor împotriva COVID-19 și asigurarea vaccinării întregii populații cu cel puțin o doză.
Un nou studiu, în curs de revizuire, a evaluat strategia optimă pentru administrarea dozelor de rapel pentru reducerea riscului asupra sistemelor de sănătate și ar putea oferi informații importante pentru luarea deciziilor de sănătate publică înainte de iarna 2022-2023.
S-a utilizat un model matematic numit OpenCOVID prin care s-au simulat 3 scenarii (fără variante noi/variante cu 25% mai contagioase care apar anual/ variante care apar de două ori pe an). Modelul a luat în considerare și momentul administrării, variația sezonieră, capacitatea de evitare a răspunsului imun, severitatea variantelor.
Rezultatele indică faptul că indiferent dacă apar sau nu VOC noi, dozele de rapel ar trebui administrate tuturor persoanelor eligibile anual, cu 3-4 luni înainte de vârful sezonului rece în Europa pentru a reduce spitalizările în următorii 2 ani. De asemenea, s-a observat că administrarea rapelului doar la persoanele la risc, precum cei cu vârste de peste 60 de ani sau cei cu comorbidități nu e suficientă pentru scăderea presiunii asupra sistemelor sanitare.
Două noi vaccinuri ARNm specifice variantei Omicron produse de Pfizer, răspunsuri imune superioare comparativ cu vaccinul Comirnaty
Pfizer și BioNtech au anunțat noi date legate de siguranță și eficacitate a două vaccinuri candidate adaptate pentru varianta Omicron: unul monovalent și altul bivalent (care pe lângă secvența din vaccinul ARNm deja autorizat, au și un fragment de ARN specific Omicron). Administrarea celei de-a 4-a doze de rapel COVID-19 cu vaccinul candidat adaptat pentru varianta Omicron BA.1 determină un răspuns imun superior față de vaccinul Comirnaty folosit în prezent.
Ambele vaccinuri candidate au demonstrat un profil de siguranță bun, similar celui demonstrat de vaccinului ARNm folosit în prezent. Aceste date vor fi depuse către FDA (Food and Drug Administration) și EMA (European Medicines Agency).
Noi date despre frecvența și factorii de risc asociați sindromului Long COVID
Un studiu realizat de Kings College London raportează o frecvență a sindromului “COVID lung” de până la 17% în populația Marii Britanii și prezintă profilul persoanelor care au cel mai mare risc de a dezvolta simptome cronice după ce s-au infectat cu SARS-CoV-2. Rezultatele au fost publicate în Nature Communications.
NICE (National Institute for Health Care and Excellence Femeile) împarte simptomele COVID-19 în trei categorii: cele cu durat de sub 4 săptămâni, cele cu durata între 4 și 12 săptămâni și cele de peste 12 săptămâni. Ultimele două categorii sunt incluse în sindromul Long COVID-19. Pentru realizarea studiului au fost colectate date de la 6900 de persoane din 10 studii longitudinale realizate în Marea Britanie și de la peste 1 milion de persoane din dosarele electronice.
Între 7,8% și 17% dintre participanți au raportat simptome persistente peste 12 săptămâni și între 1,2% și 4,8% au raportant simptome severe. Riscul cel mai înalt a fost observat la persoanele în vârstă, cei cu obezitate, astm și cu probleme de sănătate fizică sau mentală de dinainte de pandemie.