Mortalitatea asociată bolilor cardiovasculare (BCV) a scăzut cu 66% în ultimii 50 de ani. O scădere semnificativă a fost observată în rata deceselor cauzate de afecțiunile cardiovasculare ischemice. Dacă în anii ‘70, aproape toate decesele din cauze cardiovasculare (91%) erau puse pe seama bolilor ischemice ale inimii, în 2022 această rată a scăzut la 53%. Cele mai mari diferențe s-au înregistrat în cazul infarctului miocardic (IM), unde, din 1970 până în 2022, decesele asociate IM au scăzut cu 89%.
Această scădere remarcabilă în mortalitate vine în urma avansurilor tehnologice și medicale din sfera sănătății cardiovasculare – apariția defibrilatoarelor portabile, accesibile în locuri intens circulate, dezvoltarea stenturilor, perfecționarea intervențiilor chirurgicale, tratamente cu statine sau alte terapii de scădere și gestionare a nivelului de colesterol.
În același timp, îmbunătățirea ratelor de mortalitate este și un rezultat al dezvoltării și adoptării măsurilor de sănătate publică în care este promovată sănătatea inimii – conștientizarea riscurilor (diabet, fumat, lipsa activității fizice, alimentație nesănătoasă, factori genetici). Recunoașterea infarctului miocardic drept o urgență medicală a jucat, de asemenea, un rol foarte important în salvarea vieților.
În ciuda faptului că un număr din ce în ce mai mic de persoane decedează din cauza evenimentelor cardiovasculare acute, precum infarctul miocardic, din ce în ce mai mulți oameni trăiesc cu afecțiuni cronice ale inimii. În prezent, cele mai comune BCV cronice care conduc la deces sunt insuficiența cardiacă, aritmiile și hipertensiunea arterială. Creșterea poate fi atribuită dezvoltării tehnicilor de diagnostic mai precise, dar și schimbării definițiilor anumitor boli. De asemenea, această realitate poate fi asociată și cu creșterea speranței de viață cu 6,6 ani (70,9 în 1970 vs 77,5 în 2022, SUA), populația având mai mult timp la dispoziție să acumuleze condiții medicale cronice.
Rezultatele provin dintr-un studiu recent, publicat în Journal of the American Heart Association, în care au fost analizate tendințele în mortalitatea din SUA, în perioada 1970-2022. Dintr-un total de 119 milioane de decese înregistrate în National Vital Statistics System, 37 de milioane au fost atribuite afecțiunilor cardiovasculare.
- în 1970: 41% din totalul deceselor au fost din cauze cardiovasculare; 91% dintre totalul deceselor cardiovasculare au fost atribuite bolilor ischemice (precum infarctul miocardic), iar 6 bolilor non-ischemice.
- în 2022: 24% din totalul deceselor au fost din cauze cardiovasculare; 53% dintre acestea au fost atribuite cauzelor ischemice, iar 47% cauzelor non-ischemice.
„Acum, oamenii supraviețuiesc acestor evenimente cardiovasculare acute (infarct miocardic), deci au oportunitatea să dezvolte alte afecțiuni cronice. Din fericire, se observă din ce în ce mai puține decese din cauze ischemice. Acum trebuie să ne extindem eforturile și pe afecțiunile cardiovasculare non-ischemice care conduc la deces. Găsirea unor modalități de a îmbătrâni sănătos este următorul pas în îngrijirea cardiovasculară. Deși avem atâtea instrumente utile alături de noi, în continuare sunt multe lucruri care pot fi dezvoltate și îmbunătățite” – afirmă Dr. Sara King, medic rezident și autor principal al studiului.
Progresele în domeniul sănătății cardiovasculare sunt remarcabile, de la prevenție, diagnostic și tratament, până la avansurile tehnologice (tehnici de imagistică cardiacă, dispozitivele medicale destinate eliberării vaselor de sânge, aplicații mobile și instrumente pentru monitorizarea cardiacă), iar contribuția lor în supraviețuirea populației este incontestabilă. Cu toate acestea, rămâne activă provocarea ridicată de afecțiunile cardiovasculare cronice care sunt din ce în ce mai comune.
Afecțiunile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial. În Uniunea Europeană, în ultimii ani, au apărut diverse inițiative care au ca scop adresarea poverii BCV, creșterea gradului de conștientizare asupra factorilor de risc care pun în pericol buna funcționare a inimii și, nu în ultimul rând, dezvoltarea soluțiilor și politicilor publice care să sprijine sănătatea cardiovasculară și accesul echitabil la servicii medicale.
La finalul lui 2021, a fost lansată Alianța Europeană pentru Sănătatea Cardiovasculară, o inițiativă care își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la povara bolilor cardiovasculare (BCV) și să solicite acțiuni din partea factorilor de decizie europeni. La finalul lui decembrie 2024, UE a adoptat Concluziile Consiliului UE, o serie de recomandări care vizează îmbunătățirea strategiilor pentru sănătatea cardiovasculară. În 2025, Alianța Europeană pentru Sănătatea Cardiovasculară a lansat Grupul MEP pentru Sănătatea Cardiovasculară, o platformă de colaborare pentru a modela politici, a împărtăși cunoștințe și a impulsiona soluții comune la nivelul Uniunii.
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Pentru a preveni bolile cardiovasculare trebuie să schimbăm obiceiurile atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate și sistem de sănătate”
- #EHU. Planul European dedicat Sănătății Cardiovasculare ar trebui să aibă o componentă de inovație foarte bine definită, după modelul Planului de Combatere a Cancerului și Misiunii pentru Cancer
- #EHU. Planul European pentru Sănătatea Cardiovasculară: toate țările UE ar trebui să dezvolte planuri naționale bazate pe inovație și parteneriate noi