Un nou studiu publicat în Science de cercetători de la KTH Royal Institute of Technology include un atlas al amprentelor moleculare distincte pe care 59 de afecțiuni le lasă în proteinele sanguine, ceea ce ar putea permite dezvoltarea unor teste capabile să diferențieze semnalele de boală de schimbările obișnuite sau inflamatorii. Studiul arată că fiecare individ are un profil proteic unic și stabil, care se schimbă pe parcursul copilăriei și se stabilizează în viața adultă, oferind un reper util pentru detectarea timpurie a afecțiunilor umane.
Cercetătorii au analizat peste 5.400 de proteine în sângele a 8.262 de persoane, inclusiv participanți sănătoși și pacienți cu diverse boli, folosind o metodă foarte sensibilă numită proximity extension assay. În urma analizelor, au descoperit că mai mult de 2.000 de proteine sunt detectabile în majoritatea indivizilor. Multe proteine, despre care se credea că sunt secretate doar de organe precum creierul sau organele reproducătoare, au fost prezente și în sângele periferic. De asemenea, majoritatea proteinelor intracelulare au fost detectate în sânge ca urmare a eliberării accidentale din celule, în timp ce proteinele care nu au fost detectate erau aproape toate intracelulare, evidențiind limitele tehnice ale testului.
Analiza influenței vârstei a arătat că multe proteine din sânge se modifică într-un mod previzibil de-a lungul vieții și pot prezenta diferențe între bărbați și femei. De exemplu, proteina COL9A1 are niveluri ridicate la copii, scade brusc în timpul pubertății și se stabilizează ulterior la un nivel mai scăzut la adulți. Modelele de învățare automată au fost folosite pentru a prezice vârsta cronologică a indivizilor pe baza profilului proteic sanguin, iar persoanele ale căror proteine nu corespund predicției ar putea avea un ritm de îmbătrânire biologică accelerat sau întârziat.
Studiul a comparat bolile între ele și a identificat că multe proteine cu nivel crescut în boli precum cancerul sau afecțiunile autoimune prezintă, de asemenea, niveluri crescute și în infecții, reflectând căi inflamatorii comune. În schimb, anumite tipare, precum proteinele asociate ficatului în carcinomul hepatocelular, au fost grupate pe sistemul de organe afectat. Această abordare „pan-disease” a permis identificarea markerilor specifici bolilor și a proteinelor comune care pot servi drept markeri diagnostici, prognostici sau terapeutici.
„În fiecare zi, sunt publicate în jur de 70 de studii noi despre biomarkeri la nivel mondial, însă majoritatea compară doar persoanele bolnave cu cele sănătoase”, spune Bueno Álvez- autor principal al studiului.
Totodată, analiza pe termen lung a datelor din UK Biobank a arătat că nivelul anumitor proteine este mai crescut înainte de diagnosticarea cancerului, ceea ce sugerează că proteomica sanguină ar putea fi utilizată pentru depistarea precoce a bolii. Studiul recunoaște anumite limitări, precum reprezentativitatea restrânsă a populației investigate, variațiile între biobănci și acoperirea incompletă a proteomului sanguin. Cu toate acestea, cercetarea pune la dispoziție un Atlas al Bolilor bazat pe sânge, un instrument valoros pentru investigarea mecanismelor bolilor, identificarea markerilor specifici și comuni între diferite afecțiuni, și care poate susține dezvoltarea medicinei de precizie, precum și descoperirea unor noi ținte terapeutice.
Citește și:
- STUDIU. Peste 67 de boli ar putea fi depistate cu 10 ani înainte de apariția simptomelor prin testarea anumitor proteine din sânge
- Vârsta biologică poate fi estimată cu ajutorul unui nou model AI, prin măsurarea unor hormoni din 5 picături de sânge
- STUDIU. Propriul smartphone ar putea deveni instrumentul ideal pentru monitorizarea nivelului de oxigen din sânge oriunde, oricând
Material redactat cu ajutorul AI, verificat și editat de echipa Raportul de Gardă, formată din specialiști în domeniul medical.