Codul European Împotriva Cancerului (ECAC) este un set de recomandări fundamentate pe dovezi științifice solide, care arată că aproximativ 40% dintre cazurile de cancer pot fi prevenite prin măsuri concrete adoptate atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv. Ajuns la ediția a 5-a, aceasta depășește abordarea centrată exclusiv pe comportamentul personal și include, pentru prima dată, recomandări adresate factorilor de decizie (policy makers), cu scopul de a sprijini politici publice care să facă alegerile sănătoase mai ușor de adoptat pentru întreaga populație.
În cadrul podcastului Știința360, Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat câteva dintre cele 14 recomandări din noua ediție a Codului European Împotriva Cancerului.
Recomandările ECAC sunt formulate într-un context în care numărul cazurilor și al deceselor cauzate de cancer a crescut constant la nivel global în ultimele trei decenii și este estimat să continue să crească până în 2050, potrivit unui studiu publicat în The Lancet. Aproximativ patru din zece cazuri de cancer și aproape jumătate dintre decesele înregistrate la adulții de peste 30 de ani sunt asociate cu factori de risc modificabili, precum fumatul, consumul de alcool, excesul de greutate, sedentarismul, alimentația dezechilibrată și anumite infecții.
Totuși, puțini oameni cunosc existența ECAC și recomandările sale concrete, deși acesta oferă îndrumări simple și bazate pe dovezi pentru reducerea riscului de cancer.
Dr. Geantă continuă: Codul a apărut pentru prima dată acum 41 de ani. Deși există de mult timp, datele arată că este cunoscut de un număr mic de cetățeni europeni, în jur de 6% în unele țări. Până la această ediție, Codul cuprindea un set de recomandări făcute direct către noi, cetățenii. Ediția lansată în aceste zile are 14 recomandări și aduce o noutate: include și recomandări pentru decidenți, pentru cei care trebuie să contribuie din punct de vedere legislativ și al reglementărilor la implementarea acelor recomandări în viața de zi cu zi. Pe lângă fiecare dintre noi și pe lângă autoritățile la care ne uităm tot timpul când ceva merge sau nu bine, sunt multe alte persoane și organizații care mediază acest proces de implementare. Deși o lungă perioadă de timp s-a promovat această idee a responsabilității individuale exclusive pentru a implementa sau nu o anumită recomandare, datele arată de fapt că lucrurile sunt mult mai nuanțate, iar această decizie individuală, nu responsabilitate, vine la intersecția mai multor tipuri de responsabilități: și cea individuală, și cea care vine din interacțiunea noastră cu cei din jurul nostru dar și responsabilitatea diverșilor stakeholderi.
„Consider că subiectul prevenției nu ar trebui medicalizat. Atunci când vorbim despre prevenție lucrurile sunt foarte complexe, diferite de la om la om. Prevenția nu este legată doar de sistemul de sănătate, contează foarte mult societatea, economia, infrastructura non-medicală (școlile, străzile, mașinile). Sunt foarte multe componente care nu pot fi simplificate atât de mult pe cât se simplifcă o intervenție în domeniul sănătății” – Dr. Marius Geantă.
ECAC5 pune un accent major pe prevenția primară și formulează recomandări clare, ușor de aplicat în viața de zi cu zi, menite să sprijine alegeri sănătoase atât la nivel individual, cât și prin politici publice. Obiceiuri care ar trebui evitate, precum fumatul și utilizarea produselor de vapat, sunt menționate încă din primele rânduri ale codului. Primele două recomandări menționează că fumatul și utilizarea produselor de vapat trebuie evitate complet, iar locuințele și autovehiculele trebuie menținute ca spații fără fum. Fumatul este unul dintre cei mai cunoscuți factori de risc pentru dezvoltarea afecțiunilor oncologice. În 2023, fumatul a fost responsabil pentru 21% dintre decesele la nivel mondial, fiind principalul factor de risc în majoritatea țărilor, conform unui studiu publicat în The Lancet. Însă acest obicei nu influențează direct doar riscul de cancer, ci produce efecte nocive și asupra sănătății cardiovasculare, fiind astfel un factor de risc comun al celor două cele mai comune cauze de boală și deces la nivel global.
Dr. Marius Geantă: „Influența celor cu care ne înconjurăm este foarte importantă asupra noastră. Dacă tu nu fumezi, dar cei mai mulți oameni cu care te întâlnești zi de zi: prieteni, membrii ai familiei sau colegii de serviciu fumează, există o probabilitate ridicată, statistic dovedită de a te apuca de fumat. Și invers: dacă tu ești fumător dar în jurul tău sunt foarte mulți nefumători, probabilitatea ca să renunți într-o bună zi e foarte mare. Asta ține de știința rețelelor, nu ține de factorii biomedicali, nici de factorii psiho-individuali, nu ține nici măcar de factorii economici (precum creșterea accizei pentru produsele din tutun). Este o cu totul altă dimensiune pe care noi am pus-o în evidență în cadrul proiectului 4P-CAN, prin analizele pe care le-am făcut.”
Mulți factori de risc adresați de recomandările Codului au elemente comportamentale comune care se formează timpuriu în viață și care se propagă prin intermediul rețelelor personale. A petrece timp îndelungat pe social media, concomitent cu a fi expus constant la reclame și mesaje cu privire la alimente și băuturi mai puțin sănătoase, alături de consumul alimentelor nesănătoase în timpul urmăririi unui film sau jocului pe calculator, sunt doar câțiva factori care influențează semnificativ starea de sănătate. Deși în final alegerile noastre sunt individuale, ele sunt puternic influențate de cei cu care ne înconjurăm și de mesajele la care suntem expuși.
Menținerea unei greutăți sănătoase este esențială, ceea ce presupune reducerea consumului de alimente ultraprocesate și a băuturilor ce conțin zahăr, hidratarea cu apă și practicarea zilnică a activității fizice, cu limitarea timpului petrecut în poziție sedentară. Alimentația joacă un rol major în prevenție: se recomandă consumul regulat de legume, fructe, leguminoase și cereale integrale, cu limitarea cărnii roșii și evitarea cărnii procesate.
„Factorii genetici reprezintă o minoritate în cazurile de obezitate. Discuția despre obezitate trebuie nuanțată foarte mult. Dacă ne uităm la IMC acea clasificare este, de fapt, depășită; dacă ne uităm la distribuția grăsimii corporale și diversele etape de vârstă, lucrurile stau diferit. Lucrurile stau diferit și dacă ne uităm la diverse etape de vârstă. Obezitatea ar putea fi privită mai degrabă ca o umbrelă sub care sunt de fapt mici componente diferite, fiecare necesitând o abordare individualizată. Sunt componente unde partea biomedicală este predominantă și ai nevoie de o abordare biomedicală. Sunt componente în care partea socială este mai importantă, componente în care sunt importanți alți factori precum stilul de viață sau nutriția complet dezechilibrată” – continuă Dr. Geantă.
Evitarea consumului de alcool este, de asemenea, o recomandare regăsită în Codul European Împotriva Cancerului. Sfatul este simplu și ferm: „Evitați băuturile alcoolice”. La fel ca în cazul fumatului, sedentarismului și consumului de alimente și băuturi nesănătoase, și consumul de alcool reprezintă un factor de risc comun între cancer și bolile cardiovasculare. Afectarea sănătății, însă, are loc prin mecanisme diferite.
Dr. Marius Geantă: „Sunt date în spatele acestei afirmații care arată că un consum cronic de băuturi alcoolice se asociază cu creșterea riscului de cancer și de boli cardiovasculare. Însă, în cazul bolilor cardiovasculare, se pare că riscul este mai mare în cazul consumului de cantități mari de alcool o singură dată, în mod repetat. Cu alte cuvinte, o persoană consumă, să zicem, în fiecare weekend cantități mari de alcool dar în timpul săptămânii nu consumă nimic – se pare că asta predispune la apariția bolilor cardiovasculare mai mult decât un consum zi de zi (care predispune la apariția cancerului)”.
Codul European Împotriva Cancerului oferă recomandări și cu privire la alăptare, aceasta fiind încurajată deoarece oferă beneficii de sănătate atât mamei, cât și copilului. În timpul podcastului Știința360, Dr. Marius Geantă afirmă că „alimentarea la sân, atunci când este posibilă, reprezintă mai mult decât un aport nutritiv de care copilul are nevoie zilnic […] Laptele matern este personalizat în funcție de starea pe care o are copilul: dacă face febră, se modifică imediat compoziția laptelui”.
Recomandarea care face referire la factorii cancerigeni de la locul de muncă este adresată direct angajaților: „Informați-vă cu privire la factorii cancerigeni de la locul de muncă și solicitați angajatorului să vă protejeze împotriva acestora. Urmați întotdeauna instrucțiunile în materie de sănătate și securitate la locul de muncă.” Așadar, la locul de muncă, angajații trebuie să se informeze despre factorii cancerigeni și să respecte normele de sănătate și securitate, în același timp în care angajatorii sunt responsabili să asigure un mediu de lucru sănătos.
Dr. Geantă: Putem duce discuția puțin mai departe de recomandarea concretă care se referă la niște factori de mediu dar la locul de muncă. E suficient să intrăm în multe clădiri de birouri și să vedem ce anume e disponibil să cumperi de la automatele de acolo. Vom vedea că ne încadrăm foarte mult în zona fast-food, sau o zonă de alimente nesănătoase. Oamenii care lucrează zilnic acolo trăiesc într-un mediu care nu are cum să nu îi influențeze. Disponibilitatea unor alimente este redusă.
Dr. Marius Geantă: „La nivelul angajatorilor e nevoie de mult mai multă educație – să înțeleagă cum pot face din locul de muncă un loc în care să promoveze sănătatea și să prevină bolile cronice […] Responsabilitatea angajatorului trebuie să fie corelată și cu organigrama și felul în care serviciile de sănătate sunt livrate, mai ales în marile corporații. Focusul ar trebui să se mute și în zona prevenției primare.”
Alte recomandări ce vor fi discutate în cadrul unor ediții viitoare ale Știința360 fac referire la: verificarea nivelului gazului radon în locuințe, folosirea de tratamente de substituție hormonală pentru simptomele menopauzei, ce trebuie administrate doar după consultarea unui specialist și pentru cea mai scurtă durată necesară, vaccinarea împotriva HPV și hepatitei B, testarea și tratarea infecțiilor asociate cancerului, precum și participarea la programele de screening pentru cancerul intestinal, de sân, de col uterin și pulmonar, conform recomandărilor naționale.
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Trăim într-un ecosistem biologic, social și economic ce favorizează apariția bolilor cronice netransmisibile”
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Traseul ideal de îngrijire a pacientului oncologic nu este identic pentru toate țările, ci trebuie să ia în calcul știința, inovația și mecanismele necesare integrării sale în sistemul de sănătate”
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Trebuie să evităm medicalizarea excesivă a temei obezității. E nevoie de o abordare și la nivel individual dar și la nivelul societății și comunității”