Bolile cardiovasculare (BCV) rămân cea mai importantă amenințare la adresa sănătății publice în Uniunea Europeană, atât prin numărul de vieți pierdute, cât și prin impactul economic și social pe termen lung. Aceasta este concluzia fermă a noului raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), The State of Cardiovascular Health in the European Union, publicat la 15 decembrie 2025. Documentul oferă cea mai amplă și detaliată evaluare de până acum a sănătății cardiovasculare în UE, analizând mortalitatea, morbiditatea, factorii de risc, performanța sistemelor de sănătate și politicile publice existente .
România este menționată explicit printre statele cu cele mai ridicate rate de mortalitate de cauză cardiovasculară din Uniune, alături de Bulgaria, Letonia și Lituania. În contextul în care Uniunea Europeană se află în pragul lansării primului Plan pentru Sănătatea Cardiovasculară, datele OECD arată situația actuală din statele membre, pe baza căreia se vor dezvolta strategiile pentru combaterea poverii bolilor cardiovasculare.
La nivelul Uniunii Europene, bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru aproximativ 1,7 milioane de decese anual, ceea ce reprezintă o treime din totalul deceselor. În același timp, peste 62 de milioane de europeni trăiesc cu o formă de boală cardiovasculară, fie că este vorba despre cardiopatie ischemică, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau alte afecțiuni ale sistemului cardiovascular.
Raportul arată că, deși mortalitatea cardiovasculară a scăzut semnificativ în ultimele decenii, ritmul reducerii s-a încetinit considerabil după 2010, iar în unele state membre tendința s-a inversat. Acest lucru ridică semne de întrebare serioase privind sustenabilitatea actualelor strategii de prevenție și îngrijire.
România: mortalitate de 3 ori mai mare decât în Europa de Vest
Una dintre cele mai puternice constatări ale raportului este amploarea diferențelor geografice în mortalitatea cardiovasculară. În timp ce în țări precum Franța, Spania, Danemarca sau Țările de Jos rata mortalității cardiovasculare se situează sub 220 de decese la 100.000 de locuitori, România depășește 800 de decese la 100.000 de locuitori, de peste trei ori mai mult decât media statelor vest-europene.
Mai grav, România se confruntă cu un nivel ridicat de mortalitate prematură (sub 65 de ani), în special în rândul bărbaților. Raportul arată că, la nivelul UE, mortalitatea cardiovasculară sub 65 de ani este de peste trei ori mai mare la bărbați decât la femei, iar acest dezechilibru este și mai pronunțat în țările din Europa Centrală și de Est.
Aceste cifre reflectă nu doar diferențe biologice, ci și inegalități structurale: acces mai redus la prevenție, diagnostic tardiv, prezentare întârziată la spital în caz de urgență și capacitate limitată a îngrijirii primare de a gestiona factorii de risc pe termen lung.
Costuri economice uriașe: 2% din PIB-ul UE
Bolile cardiovasculare nu sunt doar o problemă de sănătate, ci și una de sustenabilitate economică. OECD estimează costul total anual al bolilor cardiovasculare în UE la 282 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 2% din PIB-ul Uniunii.
Această sumă include:
- cheltuieli directe de sănătate (spitalizări, medicamente, proceduri),
- costuri de îngrijire socială,
- pierderi de productivitate prin incapacitate de muncă și decese premature,
- îngrijire informală oferită de familie și aparținători.
În medie, povara financiară a bolilor cardiovasculare este de circa 630 de euro per cetățean european pe an. Un element esențial subliniat de raport este că, în multe state membre, costurile totale ale bolilor cardiovasculare depășesc costurile cancerului, uneori chiar de peste două ori, în special atunci când este luată în calcul îngrijirea informală.
Pandemia COVID-19: un regres neașteptat
Raportul identifică pandemia COVID-19 drept un moment decisiv în evoluția sănătății cardiovasculare în Europa. Între 2019 și 2021, mai multe state membre au înregistrat creșteri ale mortalității cardiovasculare, cele mai mari fiind observate exact în țările cu o povară ridicată înainte de pandemie, inclusiv România.
Printre cauzele identificate se numără:
- întreruperea serviciilor de prevenție și screening,
- reducerea accesului la îngrijire primară,
- prezentarea tardivă la spital pentru infarct sau accident vascular cerebral,
- efectele directe ale infecției cu SARS-CoV-2 asupra sistemului cardiovascular.
Chiar dacă unele țări au revenit ulterior pe un trend descendent, raportul avertizează că ritmul de recuperare este lent, iar riscul de pierdere a progreselor obținute anterior este real.
Impactul factorilor de risc evitabili
Un mesaj-cheie al raportului este că peste 75% dintre decesele cardiovasculare sunt asociate cu factori de risc modificabili. Analiza OECD arată că această povară este determinată de mai multe categorii de factori care se suprapun frecvent, în special:
- factorii metabolici (precum hipertensiunea arterială, diabetul și obezitatea), care au cea mai mare contribuție la riscul cardiovascular;
- factorii comportamentali (fumatul, consumul nociv de alcool și sedentarismul), care amplifică riscul individual și populațional;
- factorii de mediu, care joacă un rol semnificativ, în special în combinație cu ceilalți determinanți de risc.
La nivelul UE:
- 22% dintre adulți trăiesc cu hipertensiune arterială,
- 15% cu obezitate,
- 8% cu diabet zaharat.
Raportul acordă o atenție specială sănătății mintale, arătând că depresia și tulburările psihice severe sunt asociate cu un risc semnificativ crescut de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Aproape 27% dintre adulții europeni de peste 45 de ani raportează cel puțin patru simptome depresive, un factor major ignorat frecvent în politicile cardiovasculare.
Screening insuficient, prevenție fragmentată
Deși măsurarea tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei este simplă și relativ ieftină, screening-ul rămâne deficitar. Raportul arată că:
- peste 30% dintre adulții cu vârste între 45 și 54 de ani nu și-au măsurat tensiunea arterială în ultimul an,
- peste 10% nu au efectuat teste de colesterol sau glicemie în ultimii cinci ani.
OECD subliniază că screening-ul izolat nu este suficient. Fără diagnostic corect, tratament continuu, educație și sprijin pentru auto-management, beneficiile depistării precoce se pierd rapid.
Spitalizări evitabile și îngrijire post-acută deficitară
În 2023, statele UE au raportat în medie 232 de internări evitabile la 100.000 de locuitori pentru insuficiență cardiacă cronică, cu variații de peste patru ori între țări. Persoanele cu boli cardiovasculare sunt de două ori mai predispuse la spitalizare comparativ cu populația generală.
După externare, situația rămâne critică:
- 24% dintre pacienții cu AVC și
- 33% dintre pacienții cu insuficiență cardiacă
sunt readmiși sau decedează în decurs de un an de la externare, în lipsa unei coordonări eficiente a îngrijirii.
OECD estimează că, dacă toate statele membre ar atinge performanța celor mai bune sisteme în reducerea internărilor evitabile, UE ar putea economisi aproximativ 45 de miliarde de euro anual, adică 16% din cheltuielile totale pentru bolile cardiovasculare.
Digitalizarea: o oportunitate ratată până acum
Tehnologiile digitale și inteligența artificială sunt prezentate ca instrumente-cheie pentru viitorul îngrijirii cardiovasculare, dar implementarea lor este limitată. Mai puțin de jumătate dintre statele participante utilizează dosarele electronice de sănătate pentru monitorizarea rezultatelor cardiovasculare, iar doar câteva au politici pentru integrarea datelor din dispozitive purtabile. Pentru România, OECD sugerează că digitalizarea ar putea juca un rol major în reducerea inegalităților, îmbunătățirea continuității îngrijirii și monitorizarea pe termen lung a pacienților, dacă este susținută de investiții și politici coerente.
Raportul OECD arată că fără o schimbare de paradigmă, bolile cardiovasculare vor continua să reprezinte principala cauză de deces, dizabilitate și costuri evitabile în Uniunea Europeană. Pentru România, unde povara este printre cele mai ridicate din UE, raportul reprezintă un semnal de alarmă, dar și o oportunitate strategică, într-un moment în care sănătatea cardiovasculară urmează să devină o prioritate explicită pe agenda europeană.
Citește și
- Lansarea Grupului pentru Sănătatea Cardiovasculară din Parlamentul European: reducerea cu o treime a deceselor evitabile cauzate de bolile cardiovasculare până în 2030 devine o prioritate pe agenda UE
- State of Health in the EU: România alocă doar 1% din bugetul de sănătate pentru prevenție, în timp ce speranța de viață rămâne cu 5 ani sub media UE