Cancerul mamar metastatic reprezintă o provocare majoră în oncologie, necesitând metode precise pentru monitorizarea progresiei bolii și adaptarea strategiilor terapeutice. Testarea ADN-ului tumoral circulant (ctDNA) poate detecta modificările moleculare în timp real.
Un studiu recent publicat în ”The Journal of Molecular Diagnostics” a investigat performanța Plasma-SeqSensei Breast Cancer IVD Kit (PSS) în comparație cu metoda standard de PCR digital (ddPCR), oferind date promițătoare privind aplicabilitatea sa în practica clinică, permițând stratificarea pacienților și personalizarea tratamentului printr-o evaluare mai precisă a progresiei bolii.
Metodele convenționale de monitorizare a cancerului mamar metastatic includ evaluări clinice și imagistice periodice și cuantificarea biomarkerilor serici precum antigenul CA15-3. Aceste tehnici prezintă limitări semnificative care pot duce la o detecție tardivă a recurenței, inclusiv sensibilitate redusă, variabilitate interindividuală mare. În acest context, ctDNA se dovedește a fi o alternativă superioară, deoarece este o metodă minim invazivă, cu posibilitatea de a identifica precoce progresia bolii, răspunsul la tratament și apariția mutațiilor relevante.
Studiul a inclus 16 pacienți diagnosticați cu cancer mamar în stadiu metastatic, cu analizarea a 201 probe de plasmă, colectate pe o perioadă de aproximativ 93 de săptămâni, la intervale de 3-5 săptămâni.
Rezultatele studiului au indicat că PSS este un instrument eficient pentru stratificarea pacienților pe baza nivelurilor de ctDNA. În cazul în care concentrațiile de ctDNA sunt sub 10 copii/mL, progresia bolii a fost exclusă cu un grad ridicat de certitudine, în timp ce valori peste 100 copii/mL au fost asociate cu o probabilitate crescută de progresie tumorală. Sensibilitatea metodei a fost de 95%, iar valoarea predictivă pozitivă a fost de 91%, confirmând utilitatea ctDNA ca biomarker precis pentru monitorizarea pacienților oncologici.
„Am confirmat că nivelurile de ctDNA sunt superioare biomarkerilor tradiționali, precum CA15-3, și că măsurarea frecventă a ctDNA duce la o recunoaștere mai timpurie (cu trei luni) a progresiei tumorale. Dar, cel mai important, am reușit să dezvoltăm un clasificator foarte simplu, bazat pe două praguri, care oferă un rezultat clar în 90% din probele de sânge. La niveluri de ctDNA sub 10 copii mutante/mL, pacienții pot fi liniștiți că progresia este puțin probabilă, în timp ce nivelurile peste 100 copii/mL sunt asociate cu o probabilitate de progresie de cel puțin 90%. Am lansat acest model, într-un mod oarecum provocator, sub denumirea de modelul 0/10/100 copii”, a declarat Dr. Geert A. Martens, autorul principal al studiului, într-un articol publicat în News Medical.
Cercetătorii recomandă centrelor oncologice avansate să înlocuiască biomarkerii proteici convenționali, precum CA15-3, cu teste personalizate bazate pe PCR digitală, specifice mutațiilor fiecărui pacient, și să implementeze monitorizări frecvente pentru supravegherea cancerului avansat și detectarea bolii reziduale minime. Avantajele acestei abordări includ monitorizare mai sensibilă și mai specifică, utilizarea mai eficientă a resurselor de imagistică, reducerea numărului de vizite la spital și scăderea anxietății pacienților, având, totodată, un impact pozitiv asupra costurilor sistemului de sănătate. Analiza concentrațiilor de ctDNA prin teste PCR accesibile permite, de asemenea, medicilor să stabilească momentul optim pentru rebiopsierea tumorii sau pentru realizarea profilului genomic utilizând biopsia lichidă.
Această metodă a fost validată și pentru monitorizarea pacienților cu cancer pulmonar non-microcelular metastatic, demonstrând aplicabilitate extinsă în oncologie.
Descoperirile subliniază importanța ctDNA ca metodă avansată de supraveghere a cancerului mamar metastatic, permițând ajustarea timpurie a tratamentului și îmbunătățirea prognosticului pacienților. Implementarea unor tehnologii de secvențiere ultra-sensibile, precum Plasma-SeqSensei, în practica clinică ar putea revoluționa gestionarea cancerului avansat, facilitând detectarea precoce a progresiei bolii și optimizarea tratamentelor personalizate.
Citește și:
- STUDIU. Screeningul pentru cancerul de sân crește supraviețuirea la femeile cu vârste cuprinse între 40-49 de ani
- STUDIU. Remodelarea țesutului mamar în timpul ciclului menstrual influențează dezvoltarea cancerului de sân
- STUDIU. Screeningul prin biopsie lichidă reduce incidența și mortalitatea asociate cancerului colorectal, dar impactul este inferior metodelor clasice de screening