Peste 7.000 de cazuri COVID-19 diagnosticate, peste 1.000 de vindecări și mai mult de 300 de decese. Acesta este bilanțul epidemiei cu noul coronavirus în România până la această dată. În plus, de astăzi intră în vigoare prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile pe teritoriul țării noastre. Au trecut aproape 2 luni de la apariția primului caz în România, iar vârful epidemiologic nu a fost încă atins. Măsurile de izolare nu pot continua la nesfârșit, și nu doar din motive economice, iar statele trebuie să înceapă planificarea momentului în care vor începe să ridice aceste măsuri.
Comisia Europeană, în cooperare cu președintele Consiliului European, a prezentat astăzi, 15 aprilie, o foaie de parcurs europeană pentru ridicarea treptată a măsurilor de izolare luate în urma pandemiei COVID-19. Deși ne aflăm încă în faza critică a menținerii sub control a pandemiei, măsurile extraordinare pe care statele membre și UE au fost nevoite să le ia dau rezultate. Datorită lor a fost încetinită răspândirea virusului, mii de vieți omenești fiind salvate.
Recunoscând specificul fiecărei țări, foaia de parcurs europeană stabilește următoarele principii-cheie:
Este deosebit de important să se stabilească un calendar. Decizia că a sosit momentul oportun pentru a relaxa măsurile de izolare ar trebui să se bazeze pe criteriile următoare:
- criterii epidemiologice care să evidențieze diminuarea semnificativă și stabilizarea răspândirii bolii pe o perioadă îndelungată;
- existența unor capacități suficiente în cadrul sistemului de sănătate, ținând seama, de exemplu, de rata de ocupare a secțiilor de terapie intensivă și de disponibilitatea cadrelor sanitare și a materialului medical;
- o capacitate adecvată de monitorizare, inclusiv capacitatea de testare la scară largă pentru a detecta și a izola rapid persoanele infectate, precum și capacitatea de localizare și de urmărire.
Avem nevoie de o abordare europeană. Deși calendarul și modalitățile de ridicare a măsurilor de izolare diferă de la un stat membru la altul, avem nevoie de un cadru comun care să fie bazat pe:
- studii științifice axate pe sănătatea publică, cu recunoașterea faptului că încetarea măsurilor restrictive presupune asigurarea unui echilibru între beneficiile pentru sănătatea publică și impactul social și economic;
- coordonarea dintre statele membre, pentru a evita efectele negative. Este o chestiune de interes european comun;
- respect și solidaritate. Acest lucru este esențial atât din punct de vedere sanitar, cât și socioeconomic. Cerința minimă este ca, înainte de a ridica măsurile de izolare, fiecare stat membru să notifice în timp util acest lucru celorlalte state membre și Comisiei și să țină seama de punctele de vedere ale acestora.
Pentru ieșirea treptată din izolare sunt necesare măsuri de însoțire, printre care:
- colectarea de date armonizate și dezvoltarea unui sistem solid de raportare și de depistare a contacților, inclusiv cu ajutorul unor instrumente digitale care să respecte pe deplin confidențialitatea datelor;
- extinderea capacității de testare și armonizarea metodologiilor de testare. Astăzi, Comisia – în consultare cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor – a adoptat o serie de orientări privind diferitele teste de depistare a coronavirusului și performanțele acestora;
- sporirea capacității și rezilienței sistemelor naționale de sănătate, în special pentru a răspunde creșterii prevăzute a numărului de infecții care va avea loc odată ce vor fi ridicate măsurile restrictive;
- consolidarea în continuare a capacităților în materie de echipamente medicale și echipamente individuale de protecție.
- dezvoltarea de tratamente și medicamente sigure și eficace, precum și dezvoltarea și introducerea accelerată a unui vaccin pentru a pune capăt răspândirii coronavirusului.
„Prioritatea noastră numărul unu o constituie salvarea de vieți omenești și protejarea europenilor împotriva coronavirusului. În același timp, a sosit momentul să ne îndreptăm privirea către viitor și să ne concentrăm asupra protejării mijloacelor de subzistență. Deși situația diferă încă foarte mult de la un stat membru la altul, toți europenii se întreabă, pe bună dreptate, când și în ce ordine vor putea fi ridicate măsurile de izolare. Pentru o planificare responsabilă pe teren, care să asigure echilibrul adecvat între protecția sănătății publice și funcționarea societăților noastre, avem nevoie de o bază solidă. Din acest motiv, Comisia a elaborat un catalog de orientări, criterii și măsuri pe baza căruia se poate acționa în mod judicios. Punctul forte al Europei rezidă în echilibrul său social și economic. Împreună, învățăm unii de la alții și ajutăm Uniunea Europeană să iasă din această criză”, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Foaia de parcurs a Comisiei prezintă recomandările concrete pe care statele membre ar trebui să le ia în considerare atunci când planifică ridicarea măsurilor de izolare:
- Este indicat să se acționeze pas cu pas: măsurile ar trebui să fie retrase în mai multe etape, lăsându-se suficient timp între acestea pentru a evalua impactul măsurilor.
- Măsurile generale ar trebui să fie înlocuite treptat cu măsuri specifice. De exemplu, protejarea grupurilor celor mai vulnerabile pe o perioadă mai îndelungată; facilitarea reluării treptate a activităților economice necesare; intensificarea curățării și dezinfectării periodice a terminalelor de transport, a magazinelor și a locurilor de muncă; înlocuirea regimurilor de stare generală de urgență cu intervenții precis direcționate din partea guvernelor, astfel încât să se asigure transparența și responsabilitatea democratică.
- Controalele la frontierele interne ar trebui să fie eliminate în mod coordonat. Restricțiile de călătorie și controalele la frontieră ar trebui să fie eliminate odată ce se atinge un grad suficient de convergență între situația epidemiologică a regiunilor frontaliere. Redeschiderea frontierelor externe ar trebui să aibă loc în a doua etapă, în funcție de răspândirea virusului în afara UE.
- Reluarea activității economice ar trebui să aibă loc în mod treptat: se pot aplica mai multe modele, cum ar fi telemunca în cazul profesiilor care se pretează la aceasta, importanța economică, organizarea muncii în schimburi etc. Este indicat să se evite situația în care întreaga populație ar reveni la locul de muncă în același timp.
- Adunările de persoane ar trebui autorizate în mod progresiv, ținând seama de specificul diferitelor categorii de activități, cum ar fi:
- școlile și universitățile;
- activitatea comercială (comerț cu amănuntul), cu o eventuală graduare;
- activitățile sociale (restaurante, cafenele), cu o eventuală graduare;
- adunările de persoane în masă.
- Eforturile de prevenire a răspândirii virusului ar trebui continuate prin campanii de sensibilizare care să încurajeze populația să mențină practicile solide de igienă și distanțarea socială;
- Acțiunile ar trebui să fie monitorizate în mod constant și ar trebui să se pregătească terenul pentru revenirea la măsuri de izolare mai stricte în cazul unei recrudescențe puternice.
În timp ce măsurile de izolare sunt ridicate treptat, este necesar să se planifice strategic redresarea, să se revitalizeze economia și să se revină la o creștere durabilă. Comisia va elabora un plan de redresare bazat pe o propunere revizuită privind următorul buget pe termen lung al UE (cadrul financiar multianual) și pe programul de lucru actualizat al Comisiei pentru 2020.
„Pentru revenirea la normal după măsurile de izolare impuse de pandemie va fi necesară o abordare europeană atent coordonată între statele membre, bazată pe date științifice și solidară. Este esențial ca sistemele noastre de sănătate să aibă capacitatea de a răspunde creșterii numărului de cazuri noi și să aibă la dispoziție medicamentele și echipamentele esențiale, precum și capacități de testare și depistare la scară largă. Suntem conștienți că drumul va fi lung, că nu vom putea să înaintăm decât treptat și că urmările acestei crize sanitare fără precedent vor fi de lungă durată. Până la găsirea unor tratamente eficace și a unui vaccin, va trebui să învățăm să trăim cu acest virus. Dar Europa se va repune pe picioare, solidară și unită. Acesta este singurul mod”, a declarat Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides.
Elaborarea foii de parcurs europene
Comisia, în cooperare cu președintele Consiliului European, a elaborat foaia de parcurs ca răspuns la apelul la o strategie coordonată de ieșire lansat de Consiliul European din 26 martie. Aceasta ține seama de expertiza Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor și a grupului de oameni de știință care consiliază Comisia cu privire la coronavirus. Bineînțeles, orice astfel de proces de reflecție se bazează pe cunoștințele științifice disponibile la momentul de față și ar trebui să fie reexaminat pe măsură ce apar noi date concrete și metodele de măsurare sunt armonizate.
Alte acțiuni la nivelul Comisiei Europene în contextul COVID-19
În paralel, Comisia continuă să mobilizeze fonduri pentru a încuraja cercetarea în domeniul dezvoltării vaccinului, tratamentelor și medicamentelor. De asemenea, Comisia colaborează cu Agenția Europeană pentru Medicamente pentru a simplifica etapele de reglementare, de la trialurile clinice până la autorizațiile de introducere pe piață. Comisia va încuraja totodată cooperarea internațională în mod prioritar.
Mai mult, pentru a ajuta statele membre să achiziționeze echipamentele necesare, inclusiv testele, cât mai rapid posibil, Comisia a înființat un „Centru de coordonare pentru echipamentele medicale”, a lansat acțiuni comune de achiziții publice, a constituit rezerve pentru situații de urgență prin intermediul RescEU și a propus sprijinirea sistemelor naționale de sănătate prin intermediul Instrumentului de sprijin de urgență.
Citește și:
- #SurseOficiale. Starea de urgență a fost prelungită cu 30 de zile. Care sunt criteriile pentru internarea în spitalele publice?
- #SurseOficiale: Care sunt testele pentru diagnosticul COVID-19 aprobate în UE și ce criterii trebuie să îndeplinească pentru introducerea pe piață?
- #SurseOficiale: Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății pentru îngrijirea la domiciliu a pacienților COVID-19 cu simptome ușoare