În fiecare an, la 4 martie, este marcată Ziua Internațională de Conștientizare a HPV (Human Papillomavirus), o inițiativă care atrage atenția asupra impactului acestui virus asupra sănătății publice și asupra rolului esențial al vaccinării în prevenirea cancerelor asociate HPV. Virusul papilloma uman este una dintre cele mai frecvente infecții virale transmise pe cale sexuală, fiind implicat în aproape 99% dintre cazurile de cancer de col uterin, dar și în alte tipuri de cancer, precum cele anale, orofaringiene sau peniene.
Vaccinarea împotriva HPV este considerată una dintre cele mai eficiente intervenții de prevenție în oncologie. Totuși, una dintre întrebările care a rămas în centrul dezbaterilor științifice în ultimii ani este durata protecției oferite de vaccin. Datele pe termen lung sunt esențiale pentru a înțelege dacă sunt necesare doze booster și pentru a evalua impactul real al programelor de vaccinare.
Un nou studiu realizat de cercetători de la Karolinska Institutet și publicat în The BMJ oferă unele dintre cele mai solide dovezi de până acum privind eficiența vaccinului. Rezultatele arată că vaccinarea împotriva HPV reduce riscul de cancer de col uterin pentru cel puțin 18 ani, fără semne de diminuare a protecției în timp.
Un studiu de mare amploare bazat pe registre naționale
Analiza a inclus date din registrele naționale de sănătate din Suedia și a urmărit peste 926.000 de fete și femei născute între 1985 și 2001. Dintre acestea, aproximativ 365.000 au fost vaccinate împotriva HPV.
Participantele au fost monitorizate timp de până la 18 ani, ceea ce oferă una dintre cele mai lungi perioade de urmărire disponibile pentru evaluarea eficienței vaccinului în condiții reale de utilizare.
În perioada de follow-up, 930 de persoane au fost diagnosticate cu cancer de col uterin invaziv. Dintre acestea, 97 erau vaccinate, ceea ce indică o reducere semnificativă a riscului în rândul persoanelor care au primit vaccinul.
Dimensiunea foarte mare a cohortei și utilizarea registrelor naționale permit evaluarea impactului vaccinării la nivel populațional, într-un context real de implementare a programelor de sănătate publică.
Protecția maximă apare când vaccinarea este administrată devreme
Un rezultat important al studiului este legat de vârsta la momentul vaccinării. Femeile care au fost vaccinate înainte de vârsta de 17 ani au avut un risc cu aproape 80% mai mic de a dezvolta cancer de col uterin comparativ cu cele nevaccinate.
Chiar și în cazul celor vaccinate mai târziu – în adolescența târzie sau la vârsta adultă tânără – riscul a fost redus, deși protecția maximă a fost observată în cazul vaccinării precoce.
Potrivit cercetătorului Shiqiang Wu, rezultatele sunt încurajatoare deoarece arată că protecția oferită de vaccin se menține pe măsură ce persoanele vaccinate ajung la vârstele la care cancerul de col uterin începe să apară mai frecvent.
„Este încurajator faptul că protecția persistă pe măsură ce tinerele devin adulte și ajung la vârstele la care cancerul de col uterin apare mai frecvent”, a declarat acesta.
Analiza nu a identificat semne de scădere a eficienței vaccinului în timp, indiferent de vârsta la care acesta a fost administrat. Acest rezultat sugerează că, cel puțin pe baza datelor actuale, nu există indicii că ar fi necesare doze booster.
Vaccinarea în școli crește impactul la nivel populațional
Studiul a analizat și diferențele dintre generațiile care au beneficiat de programe de vaccinare organizate în școli și cele care au avut acces la vaccin doar în afara programelor de sănătate publică.
Rezultatele arată că persoanele vaccinate prin programe școlare au avut un risc cu 72% mai mic de cancer de col uterin comparativ cu cohortele mai vechi, care nu au fost incluse în astfel de programe.
Acest lucru evidențiază rolul programelor de vaccinare organizate în sistemul educațional, care pot crește semnificativ acoperirea vaccinală și echitatea în acces.
„Când vaccinarea este oferită în școli, mai multe persoane sunt protejate, iar rezultatele noastre arată cât de important este acest lucru pentru reducerea riscului de cancer la nivelul întregii populații”, a explicat Shiqiang Wu.
Dovezi din viața reală privind eficiența vaccinului
Autorii studiului subliniază că analiza este bazată pe registre de sănătate, ceea ce reflectă rezultatele vaccinării în condiții reale de implementare a programelor de sănătate publică.
Totuși, anumite variabile care ar putea influența riscul de cancer – precum stilul de viață sau comportamentul sexual – nu sunt înregistrate în aceste baze de date. De asemenea, studiul nu a analizat tipul specific de HPV responsabil pentru fiecare caz de cancer.
Chiar și în aceste condiții, dimensiunea mare a cohortei și perioada lungă de urmărire oferă dovezi solide privind eficiența vaccinării.
Protecție împotriva mai multor tipuri de cancer
Infecția cu HPV este asociată cu mai multe tipuri de cancer, nu doar cu cel de col uterin. Printre acestea se numără:
- cancer anal
- cancer orofaringian
- cancer vaginal și vulvar
- cancer penian
Din acest motiv, tot mai multe programe de sănătate publică includ vaccinarea atât pentru fete, cât și pentru băieți, pentru a reduce transmiterea virusului și pentru a preveni aceste forme de cancer.
Potrivit cercetătoarei Jiayao Lei, următorul pas al echipei de cercetare este evaluarea eficienței vaccinului împotriva altor tipuri de cancer asociate HPV, precum și analiza impactului diferitelor scheme de vaccinare.
„Vom continua să urmărim populația pentru a evalua eficiența pe termen lung a vaccinului împotriva cancerului de col uterin, inclusiv impactul diferitelor scheme de dozare”, a explicat aceasta.
Vaccinarea și screeningul rămân pilonii prevenției
Cancerul de col uterin este considerat unul dintre tipurile de cancer evitabil datorită combinației dintre vaccinarea HPV și programele de screening.
Organizațiile internaționale de sănătate promovează o strategie integrată care include:
- vaccinarea împotriva HPV
- screening regulat pentru depistarea leziunilor precanceroase
- diagnostic și tratament precoce
Rezultatele studiului realizat de cercetătorii de la Karolinska Institutet consolidează dovezile privind eficiența vaccinării și arată că protecția oferită de vaccin se menține pe termen lung, cel puțin pe parcursul primelor două decenii după administrare.
Aceste date susțin rolul vaccinării HPV ca instrument central în strategiile globale de prevenire a cancerului, cu potențialul de a reduce semnificativ povara acestei boli în deceniile următoare.