Pe 11 decembrie 2024, Centrul pentru Inovație în Medicină, în parteneriat cu MSD și BMS a organizat webinarul „Inovații în screeningul cancerului pulmonar”. Evenimentul moderat de Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină a reunit experți de top care au reflectat asupra progresului, provocărilor și inovațiilor în promovarea și implementarea programelor de screening pentru cancerul pulmonar.
Printre principalele teme discutate s-au numărat: lecțiile învățate în urma implementării screeningului cancerului pulmonar în Suedia și alte State Membre UE, rolul Recomandărilor Consiliului, Planului European de Luptă împotriva Cancerului și al Misiunii Cancer în dezvoltarea programelor de screening, adresarea inegalităților pentru a asigura accesul echitabil la screening, alături de potențialul transformator al inovațiilor tehnologice, sociale și farmacologice.
Invitații prezenți au fost Ebba Hallersjö Hult, Co-founder & Head Nollvision cancer | Vision Zero Cancer, care a prezentat modelul Suediei de dezvoltare a unui program de screening pentru cancerul pulmonar, Antonella Cardone, CEO Cancer Patients Europe – CPE, Raluca Simbotin, Director Policy and Governmental Relations, MSD Romania și Richard Price, Head of Policy European Cancer Organisation.
Ce am învățat în ultimii 5 ani și care este rolul Planului European de Luptă împotriva Cancerului și al Misiunii Cancer în dezvoltarea programelor de screening?
„Este foarte important să privim înapoi pentru a înțelege mai bine imaginea actuală. Am fost nevoiți să ne descurcăm cu o pandemie, o nouă realitate în Europa, construită atât de războiul din Ucraina cât și de alte provocări economice. Cinci ani mai târziu ne aflăm aici implementând Planul European de Luptă împotriva Cancerului, desigur la viteze diferite din punct de vedere al implementării, diferențelor dintre Statele Membre și prioritățile fiecărui stat. Implementarea unui program de screening pentru cancerul pulmonar este un lucru complex, o rețea cu mai multe straturi” – Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.
Planul European de Luptă împotriva Cancerului a fost lansat în septembrie 2019, urmând ca în septembrie 2022, Comisia Europeană să recomande îmbunătățirea celor 3 programe de screening existente în acel moment (sân, col uterin și colorectal), alături de extinderea programelor de screening oncologic prin includerea unor noi localizări – cancerul pulmonar, de prostată și gastric. Recomandarea care vizează screeningul cancerului pulmonar face referire la testarea persoanelor care fumează activ sau care au fumat pe parcursul vieții, având vârsta cuprinsă între 50-75 de ani. Recomandarea UE presupune testarea populației țintă prin low dose CT, o metodă care a demonstrat că poate detecta mai multe cazuri de cancer într-un stadiu incipient, poate reduce mortalitatea asociată cancerului pulmonar și permite dezvoltarea unor programe de screening cost-eficiente.
„În 2019 am primit un frumos cadou de Crăciun din partea Uniunii Europene – un plan european dedicat cancerului. În momentul în care Planul a fost finalizat, am fost foarte încântați că avem o abordare comprehensivă asupra cancerului. Integrarea screeningului pentru cancerul pulmonar în recomandările Europene s-a realizat în 2022, însă ca acest fapt să fie posibil a trebuit să lucrăm alături de guvernele tuturor statelor membre. Este foarte motivant să observăm unde suntem acum, în comparație cu 2019. Avem disponibile programe de finanțare din partea Uniunii Europene care să ajute la dezvoltarea abordărilor standardizate în screeningul cancerului pulmonar, la schimbul de cunoștințe și bune practici, precum și la susținerea derulării programelor pilot cu privire la screeningul acestei boli” – Richard Price, Head of Policy European Cancer Organisation.
În 2021, aproximativ 235.000 de persoane mureau de cancer pulmonar, boala fiind principala cauză de deces în rândul bărbaților. Detecția timpurie crește dramatic șansele de supraviețuire și calitatea vieții. Dacă boala este depistată în stadiul 1, peste 65% din pacienți supraviețuiesc peste 5 ani, comparativ cu 5% supraviețuire la 5 ani dacă afecțiunea este depistată în stadiul 4.
„Am observat dezvoltări cheie în ghidurile ESMO și ERS care privesc screeningul. În Europa, screeningul cancerului pulmonar înaintează mulțumită momentului creat de politicile UE, noile recomandări UE cu privire la screening, de inițiative precum Planul European de Luptă împotriva Cancerului și Misiunea Cancer. Țări precum UK, Olanda și Franța sunt în fruntea clasamentului în ceea ce privește programele naționale de screening, în timp ce țări precum Italia acum încep implementarea programelor de screening pilot. Progresul continuu depinde de prioritățile politice cu privire la rafinarea protocoalelor de screening, integrarea noilor tehnologii precum inteligența artificială și biomarkerii, asigurarea accesului echitabil și adresarea cost-eficienței unor astfel de programe. Un screening extins și sistematic pentru cancerul pulmonar joacă un rol critic în reducerea mortalității și îmbunătățirea detecției timpurii a cancerului în Europa” – afirmă Antonella Cardone, CEO Cancer Patients Europe – CPE.
Suedia – model de succes în dezvoltarea unui plan național de screening pentru cancerul pulmonar
Ebba Hallersjö Hult a prezentat modelul Suediei de dezvoltare și implementare a unui program național de screening pentru cancerul pulmonar și lecțiile învățate în urma acestor acțiuni. Vision Zero Cancer a luat naștere în urmă cu 5 ani, cu scopul de a elimina cancerul drept cauză de mortalitate și de a permite unui număr mai mare de oameni să trăiască mai mult și mai bine. Inițiativa are două obiective principale: reducerea numărului de decese cauzate de cancerul pulmonar cu 50% și asigurarea îngrijirii pacienților cu cancer într-o manieră echitabilă și sustenabilă, prin mijloace personalizate de prevenție, diagnostic, tratament și follow-up. Printre strategiile Vision Zero Cancer se numără alinierea cu Agenda 2030, Planul European de Luptă împotriva Cancerului și Misiunea Cancer.
„Lansarea unui program național de screening pentru cancerul pulmonar este o mașinărie uriașă și complexă. De exemplu, doar pentru cancerul colorectal ne-a luat 10 ani să implementăm un program național de screening. Dacă detectăm timpuriu cancerul pulmonar avem foarte multe opțiuni disponibile în ziua de astăzi pentru a vindeca boala sau cel puțin pentru a o transforma într-una cronică. În același timp, este și cost-eficient să detectezi boala cât mai timpuriu. În Suedia, cancerul pulmonar este principala cauză de deces prin cancer, atât pentru bărbați cât și pentru femei. Vedem o incidență din ce în ce mai mare și în rândul non-fumătorilor. Anual, 4.000 de oameni sunt diagnosticați cu cancer pulmonar în Suedia, între 2009 și 2018 cazurile au crescut cu 19%. În prezent, Stockholm este lider în detectarea cancerului pulmonar în primele stadii mulțumită rezultatelor implementării programului național de screening. Parteneriatul, colaborarea, și schimbul de cunoștințe sunt esențiale. Numai împreună putem facilita cooperarea și iniția schimbarea” – Ebba Hallersjö Hult, Co-founder & Head Nollvision cancer | Vision Zero Cancer.
Din prezentarea modelului Suediei, Antonella Cardone, CEO Cancer Patients Europe – CPE a subliniat următoarele concluzii: „este nevoie de finanțare și un angajament politic mai solid. Suedia a prioritizat screeningul cancerului pulmonar drept o problemă de sănătate publică și astfel l-a putut translata în acțiuni precise. În același timp, sunt cruciale definirea criteriilor de eligibilitate și traseele pacienților – persoanele potrivite testate la momentul potrivit. Nu în ultimul rând, este nevoie de depistarea timpurie de înaltă calitate, iar interpretarea cu acuratețe a rezultatelor imagistice este vitală”.
Care este situația în România?
„În ciuda progresului notabil înregistrat pe teritoriul statelor Europene, în România, cancerul pulmonar rămâne un asasin silențios. România se află pe locul 4 în ceea ce privește incidența cancerului pulmonar, boală care reprezintă, de asemenea, și principala cauză de deces prin cancer. Este frecvent diagnosticat în stadiile avansate și, ca atare, supraviețuirea este semnificativ inferioară comparativ cu alte țări. Conform unui studiu realizat de Institute of Health Economics din Suedia, în timp ce în Belgia și Portugalia 88% din pacienți primesc tratament pentru cancer pulmonar, în România doar 46% din pacienți beneficiază. Acest lucru se întâmplă în principal din cauza întârzierilor înregistrate în traseul pacientului și din cauza lipsei unui program de screening. Trebuie să continuăm eforturile începute prin Planul Național de Control al Cancerului și să construim pe fundația deja ridicată de Comisia Europeană anterioară” – Raluca Simbotin, Director Policy and Governmental Relations, MSD România.
În cadrul evenimentului au fost discutați și pașii pe care România i-ar putea face în direcția dezvoltării și implementării unui program național de screening pentru cancerul pulmonar. Deși este o inițiativă care va avea nevoie de câțiva ani pentru a putea fi implementată corespunzător, există modele de bune practici din alte State Membre ale UE, precum și recomandări ale UE cu privire la acest tip de screening pe care țara noastră le poate urma sau folosi drept model. Privitor la timpii de implementare a unui program național de screening, Ebba Hallersjö Hult a exemplificat situația Suediei cu implementarea screeningului pentru cancerul colorectal, acțiune care s-a desfășurat pe durata a 10 ani.
„Trebuie să începem să discutăm despre un program de screening pentru cancerul pulmonar în România deoarece avem resursele necesare. Avem un program operațional de sănătate cu un buget dedicat implementării unui program de screening. România ar trebui să creeze și să aprobe un traseu al pacientului pentru a ghida mișcările pacienților cu cancer pulmonar în sistem. Este de asemenea nevoie de sprijin în pregătirea și disponibilitatea personalului specializat și asistenților dedicați sau navigatorilor de pacienți care să poată ghida pacienții în sistem. Ar trebui să îmbunătățim accesul la tratamente moderne și eficace, cu focus pe stadiile timpurii ale bolii, ceea ce în România rămâne o provocare” – Raluca Simbotin, Director Policy and Governmental Relations, MSD Romania.
Inteligența artificială a fost amintită în momentul în care s-a discutat despre utilizarea noilor tehnologii în eficientizarea detecției și stratificării pacienților cu cancer pulmonar sau a celor aflați la risc. România beneficiază de expertiză în domeniul digital, existând forță de muncă aptă, care poate fi dedicată dezvoltării soluțiilor digitale pentru sănătate.
Citește și:
- Webinar. Lecțiile învățate din implementarea Misiunii UE împotriva cancerului: implicarea cetățenilor în cercetare și rolul huburilor naționale
- GUIDE.MRD. Rolul biopsiei lichide în depistarea bolii reziduale minime: aplicații în cancerul pulmonar, colorectal și pancreatic
- #EHU. Planul European dedicat Sănătății Cardiovasculare ar trebui să aibă o componentă de inovație foarte bine definită, după modelul Planului de Combatere a Cancerului și Misiunii pentru Cancer