Centrul de informații privind noile recomandări UE pentru screening în cancer

Pe 20 septembrie 2022, Comisia Europeană recomanda extinderea programelor de screening oncologic prin includerea unor noi localizări – cancerul de prostată, pulmonar și gastric, precum și alte măsuri pentru a îmbunătăți programele actuale de screening (sân, col uterin și colorectal).

În baza acestei recomandări, informată de raportul nr. 10 SAPEA, pe 9 decembrie 2022, Consiliul Uniunii Europene și-a actualizat recomandările privind screening-ul, înlocuind recomandările în vigoare, din 2003 – acțiune aflată în concordanță cu obiectivele Planului european de cancer.

• Cancerul de sân – Micșorarea vârstei de screening pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 45-74 de ani, plus efectuarea RMN-ului pentru cele cu țesut mamar foarte dens.
• Cancerul de col uterin – Testarea HPV pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 30-65 de ani, din 5 în 5 ani, ținându-se cont de statusul vaccinării HPV.
• Cancerul colorectal – Trierea pacienților cu vârsta cuprinsă între 50-74 de ani prin FIT pentru a decide ulterior nevoia de follow-up prin endoscopie/colonoscopie.
• Cancerul pulmonar – Testarea persoanelor care fumează activ sau care au fumat pe parcursul vieții, având vârsta cuprinsă între 50-75 de ani.
• Cancerul de prostată – Testarea PSA (antigen specific prostatic) la bărbații cu vârsta de până în 70 de ani, plus RMN pentru follow-up.
• Cancerul gastric – Testarea H. pilori și supravegherea leziunilor stomacale precanceroase în zonele în care este crescută incidența acestui tip de cancer.

Care sunt noile recomandări pentru screening în cancerul de sân?

Extinderea programelor de screening pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 45 și 74 de ani, prin mamografie sau tomosinteză mamară digitală, iar pentru femeile cu țesut mamar dens, realizarea examinărilor imagistice prin RMN.

• Ce este mamografia?

Mamografia reprezintă o serie de investigații imagistice ale sânului, prin intermediul razelor X, cu scopul screening-ului și diagnosticării cancerului mamar, dar și a altor afecțiuni ale sânului.

• Ce este țesutul mamar dens?

Țesutul mamar dens presupune o cantitate mai mare de țesut fibros și glandular la nivelul sânului. Pe lângă faptul că acest tip de țesut reprezintă un factor de risc pentru cancerul de sân, este și dificil de analizat prin mamografie, motiv pentru care este nevoie de examinări RMN.

Care sunt noile recomandări pentru screening în cancerul de col uterin?

Prioritizarea testării HPV (papilomavirusul uman) în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 30 și 65 de ani, o dată la 5 ani, ținându-se cont de statutul vaccinării.

• Cum se realizează testarea HPV?

Există mai multe metode prin care se poate pune diagnosticul infecției cu HPV: examinare fizică (în cazul în care există leziuni vizibile ale pielii sau mucoaselor), teste de citologie (testul Babeș-Papanicolau), colposcopia sau teste de genotipare (testul HPV).

Dintre toate acestea, cea mai eficientă metodă de screening este genotiparea HPV. În anumite țări, testarea HPV se poate realiza la domiciliu, prin pachete de auto-recoltare care, ulterior, sunt trimise spre analiză în laborator.

• Când este recomandată vaccinarea împotriva HPV?

De la 1 decembrie 2023, în România, vaccinarea anti-HPV va fi gratuită pentru fetele şi băieţii cu vârste cuprinse între 11 şi 18 ani, iar pentru femeile cu vârsta între 19 și 45 de ani vaccinul anti-HPV va fi compensat cu 50%.

Vaccinarea se poate realiza de către medicul de familie, la solicitarea părinților. Aceste recomandări sunt în continuă actualizare, însă, în prezent, schema de vaccinare a persoanelor de până la 14 ani prevede două doze de vaccin, efectuate într-un interval de 5-12 luni. Fetele cu vârste de peste 14 ani trebuie să efectueze trei doze de vaccin pentru o protecție completă.

Aflați mai multe informații despre infecția HPV și cancerul de col uterin.

Care sunt noile recomandări pentru screening în cancerul colorectal?

Triajul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50 și 74 de ani prin testul imunochimic fecal (FIT) pentru selectarea celor care necesită investigații ulterioare prin endoscopie sau colonoscopie.

• Ce presupune testul imunochimic fecal (FIT)?

Testarea imunochimică a materiilor fecale (FIT) are ca scop identificarea sângerărilor oculte din scaun. În multe cazuri, aceste sângerări reprezintă un semn precoce al cancerului. Deși există și alte modalități de screening pentru cancerul colorectal, precum gFOBT (metoda frotiului guaiac) sau colonoscopia, testul FIT are o acuratețe superioară metodei gFOBT și este mai ușor acceptat de persoanele testate în comparație cu colonoscopia.

• Ce este colonoscopia?

Colonoscopia presupune examinarea intestinului gros în scopul diagnosticării diferitelor afecțiuni. Procedura presupune introducerea în colon a unui tub flexibil prevăzut cu o cameră video, precum și a unei cantități de aer sau CO2 pentru destinderea colonului și o examinare mai bună a mucoasei colice.

Care sunt noile recomandări pentru screening în cancerul pulmonar?

Depistarea cancerului pulmonar la actualii mari fumători și la foștii fumători cu vârste cuprinse între 50 și 75 de ani.

• Care este metoda recomandată de screening pentru cancerul pulmonar?

Tehnica de screening recomandată este low-dose CT (CT cu doză redusă de iradiere), o metodă care, în urma a numeroase studii clinice, s-a dovedit a fi mai eficientă decât radiografia obișnuită, putând detecta mai multe cazuri de cancer în stadiu incipient și permițând dezvoltarea programelor de screening cost-eficiente.

• Care este legătura dintre fumat și cancerul pulmonar?

Fumatul este principalul factor de risc în dezvoltarea cancerului pulmonar. Nu este niciodată prea târziu să se renunțe la fumat.

Care sunt noile recomandări pentru screening în cancerul de prostată?

Testarea PSA (antigenul specific al prostatei) la bărbații cu vârste de până la 70 de ani, plus scanarea imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) ca examinare de control.

• Ce presupune testarea PSA?

PSA-ul este un antigen prostatic specific, util în detecția cancerului de prostată în stadii incipiente. Testarea presupune recoltarea unei probe de sânge și cuantificarea nivelului de PSA. Atunci când apar nereguli în funcționarea prostatei, în fluxul sanguin ajunge o cantitate mai mare de antigen specific prostatei, fapt care poate indica existența unei patologii.

O variație în cantitatea acestui parametru în sânge nu înseamnă automat cancer de prostată. Alte boli care pot determina creșterea nivelului de PSA sunt hiperplazia prostatică benignă, inflamația sau infecția. Pentru punerea diagnosticului oncologic sunt necesare examinări adiționale.

• Care sunt valorile normale ale PSA?

Conform Institutului Național de Cancer, nu există valori normale sau anormale pentru nivelul PSA din sânge. În trecut, valorile PSA sub sau egale cu 4.0 ng/mL erau considerate normale. În ciuda acestui fapt, există bărbați cu nivele sub 4.0 ng/mL care au cancer de prostată, și bărbați cu nivele mult peste această limită care nu au patologii de natură oncologică.

Conform Johns Hopkins Medicine pentru bărbații cu vârsta cuprinsă între 40 și 50 de ani, este considerat anormal un nivel PSA peste 2.5 ng/mL; pentru bărbații cu vârsta de peste 60 de ani, un scor mai mare de 4.0 ng/mL este considerat anormal.

Care sunt noile recomandări pentru screening în cancerul gastric?

Testarea pentru depistarea Helicobacter pylori și supravegherea leziunilor gastrice precanceroase în zonele cu incidență mare a cancerului gastric și cu rate mari ale mortalității.

• Ce este și cum se manifestă infecția cu Helicobacter pylori?

În anumite țări din Uniunea Europeană, infecția cu Helicobacter pylori este întâlnită la 84% dintre cetățeni. H. pylori este o bacterie care colonizează mucoasa stomacului sau a duodenului. Infecția este transmisă pe cale orală, fiind una dintre cele mai întâlnite infecții la om.

Multe persoane au H. pylori în organism fără să fie conștienți de acest fapt, neavând simptome. În cazul în care se identifică simptome, cel mai adesea se întâlnesc dureri abdominale care: nu trec sau care apar la 2-3 ore după masă, care apar noaptea când stomacul este gol, care pot apărea, trece și reapărea pe parcursul mai multor zile sau săptămâni. Alte simptome pot include pierderea în greutate, lipsa apetitului, balonări, stare de rău, vărsături.

• Care este legătura dintre infecția cu H. pylori și cancerul gastric?

Există o puternică asociere între infecția cu Helicobacter pylori și apariția cancerului gastric. Aproximativ 35-40% din totalitatea deceselor cauzate de cancerul gastric ar fi putut fi prevenite prin identificarea și tratamentul H. pylori. Anumite mutaţii ale genelor asociate cu repararea ADN-ului cresc riscul de cancer gastric dacă este prezentă infecţia cu Helicobacter pylori.