România învață alfabetul programelor de screening pentru cancer: oportunități de finanțare
Cu o lipsă totală a programelor naționale de screening, România este codașa UE în materie de prevenție. Accesul la medici și la servicii medicale este dificil, mai ales în rural, unde lipsesc și dotările. În aceste condiții, nu e de mirare că suntem pe primul loc la mortalitatea din cauze tratabile și pe locul al treilea la cea din cauze prevenibile.
Acum un an, Comisia Europeană a recomandat țărilor UE îmbunătățirea programelor de screening pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal. În plus, s-a cerut includerea a trei noi tipuri de cancere în screening-ul oncologic, respectiv: pulmonar, de prostată și gastric.
Prin urmare, Consiliul Uniunii Europene și-a actualizat recomandările privind screening-ul, înlocuind în acest fel precedentele, în vigoare din 2003. Acțiunea se află în consens cu Planul european de combatere a cancerului care prevede ca, până în 2025, 90% din populația UE care se califică pentru screeningul de cancer de sân, de col uterin și colorectal să participe la testare.
România, în „stadiu incipient”
În România însă, screening-ul pentru cancerele prevenibile se află într-un stadiu incipient de dezvoltare. O spune chiar Strategia Națională de Sănătate 2023/2030. Singurul program care cât de cât funcționează – cu bani de la Ministerul Sănătății – este cel de cancer de col uterin. Rata de participare este redusă, iar acoperirea geografică este limitată. La nivel regional, sunt în derulare programe – cancer de sân, de col uterin, colorectal, hepatite virale B, C și D, factori de risc pentru bolile cardiovasculare – cofinanțate din Fondul Social European (FSE), după modelul internațional în domeniu. De la ele se așteaptă generarea de modele pentru diversificarea și extinderea la nivel național.
La începutul lunii octombrie 2023, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, MIPE, a lansat în dezbatere publică, prin Autoritatea de Management pentru Programul Sănătate, un proiect de act normativ prin care unitățile sanitare de stat care oferă servicii medicale în ambulatoriu pot beneficia de fonduri structurale pentru investiții în vederea punerii în practică a programelor de screening. Banii pot fi folosiți pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea, construcția și dotarea ambulatoriilor.
Valoarea totală a fondurilor care pot fi accesate este de 140 de milioane de euro. Dintre acestea, 20 de milioane vor merge către regiunile mai dezvoltate – 40% alocare din fonduri europene și 60% fonduri naționale. Restul de 120 de milioane merg către regiunile mai puțin dezvoltate, 80% din valoare fiind asigurată din fonduri structurale.
Programul Sănătate este un document elaborat de MIPE și aprobat de Comisia Europeană, printr-o decizie aprobată în noiembrie, anul trecut. Programul își propune să îmbunătățească accesul la servicii medicale și creșterea calității acestor servicii și are ca termen 2027.
Astfel, potrivit Ghidul Solicitantului pentru Apelul de proiecte “Investiții în infrastructura publică a ambulatoriilor implicate în implementarea de programe de screening” , pot depune cereri de finanțare pentru a accesa aceste fonduri spitalele publice care au și ambulatoriu, primăriile și consiliile județene care au în subordine astfel de instituții de sănătate. Sunt pe listă și Ministerul Sănătății, al Apărării și al Internelor, dar și Academia Română, precum și alte autorități centrale care au în administrare sau în proprietate astfel de structuri sanitare.
Despre ce programe de screening este vorba
Documentul stabilește criteriile de evaluare a proiectelor, fiind favorizate acelea care sunt în concordanță cu Strategia Națională de Sănătate, cu Planul Național de Combatare a Cancerului, precum și cu masterplanurile regionale de servicii de sănătate.
Ghidul precizează că programele de screening aflate în vedere pentru acest apel sunt cele pentru cancer de col uterin, de cancer de sân, de cancer colorectal, hepatite și monitorizare prenatală. Cel mai mare punctaj – 7 – este acordat pentru derularea a 6 programe de screening și consultații preventive (boli cardiovasculare, cerebrovasculare, pulmonare, diabet).
Potrivit documentului, consultațiile preventive vor fi echivalentul unui program de screening, indiferent de numărul de domenii vizate.
Totodată, se propune punctarea doar a ambulatoriilor care, în prezent, acordă asistență medicală cu o normă de 7 ore pe zi.
Proiectul cu cel mai mare număr de medici care au lucrat în ambulatoriu în 2022 va primi punctajul maxim, se mai arată în Ghid. Maturitatea proiectului este și el un criteriu de eligibilitate, fiind favorizate acele proiecte aflate într-un stadiu mai avansat de derulare. Puncte în plus primesc și cei care propun în echipa internă a proiectului minimum 2 experți cu experiență relevantă.
Ghidul a fost în dezbatere publică până pe 23 octombrie.
Citește și:
- Noile recomandări UE pentru screening în cancer – inițiativă pentru susținerea implementării în România, Belgia, Italia și Spania
- INFOGRAFIC. Care sunt noile recomandări UE de screening oncologic?
- Lansarea All.Can România. Care sunt oportunitățile pentru eficientizarea traseului pacienților cu afecțiuni oncologice?