Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre noile recomandări UE pentru screening în cancerul pulmonar

  • Podcast
Ruxandra Schitea
04 noiembrie 2023
Citit de 121 ori.

În cadrul ediției de pe 31 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

„Am ales această știre tocmai pentru că ridică multe întrebări, nu neapărat în sensul negativ, ci în sensul în care cu toții trebuie să găsim și răspunsuri. Este absolut firesc să avem întrebări atunci când, așa cum foarte bine spuneați, tehnologiile au avansat foarte mult. Așa cum vorbim despre impactul tehnologiilor în viața noastră, în diverse aspecte care țin de societate, de economie, de orașe, de cercetare, așa începem să vorbim despre modul în care tehnologiile ajung să determine, să ne determine de fapt să redefinim entități care păreau a fi foarte bine fixate și probabil pentru totdeauna. Una dintre aceste entități este embrionul uman și definiția acestuia.

abonare

Lucrurile s-au schimbat în ultimii ani pe măsură ce aceste tehnologii au permis obținerea unor structuri embrionare din celule stem în laborator. Acesta este un aspect tehnologic extrem de avansat și biologic extrem de relevant. Atunci, această posibilitate de a construi în laborator comunități de celule stem, cum le numesc cei care au publicat în jurnalul Nature pe acest subiect, ne duce de fapt la întrebarea ce este embrionul uman, cum l-am putea defini. Despre embrionul uman, din punct de vedere istoric trebuie să spunem că a fost definit undeva în jurul anului 1870 și la acel moment, definiția embrionului uman era drept rezultat al procesului de fertilizare a ovocitului de către spermatozoid. Cred că asta e definiția pe care probabil ar da-o foarte mulți oameni dacă ar fi întrebați.

Ulterior, în secolul 20, definiția legală a embrionului s-a referit la grupul de celule rezultate în urma fertilizării și care se dezvoltă până la apariția organelor precum cordul și creierul – acesta fiind momentul în care produsul respectiv era considerat făt. Noi am mai vorbit în emisiunea Știința 360 despre momentul anului 1997 când a fost realizată prima clonare a unui mamifer, iar la acel moment s-a demonstrat că practic nu e nevoie de întreg procesul de fertilizare pe care l-am descris anterior pentru a obține un organism care să aibă viață.”

„În primul rând, dacă nu formulăm recomandări bazate pe realitățile de aici, nu ne putem aștepta ca grupuri mult mai avansate științific, tehnologic, din vestul Europei să facă acest lucru pentru noi. De altfel, noi (Centrul pentru Inovație în Medicină) am participat în ultimii 3-4 ani și în contextul Planului European de Luptă Împotriva Cancerului și a Misiunii de Cercetare la foarte multe consultări publice. Aș dori cei care ne ascultă să înțeleagă faptul că nu a fost inutil, dimpotrivă, regăsim în multe documente idei sau concepte pe care și noi le-am formulat. Este tot timpul reconfortant să găsești la finalul unui proces de consultare idei pe care le-ai formulat și ai sperat să fie luate în calcul.

Așa s-a întâmplat și cu aceste recomandări la Consiliului European privitoare la screening-ul cancerului. Am vorbit și săptămânile trecute că este o actualizare care vine după aproximativ 20 de ani, iar în privința cancerului pulmonar trebuie să spunem că este pentru prima dată când acest tip de cancer este inclus ca recomandare pentru screening. Anul trecut, când au apărut aceste recomandări erau numai 3 tipuri de cancer – colorectal, col uterin și sân – pe care Consiliul le recomanda ca fiind potrivite pentru programele de screening. Discuțiile privitoare la screening-ul pentru cancerul pulmonar durează de aproximativ 7-8 ani. Au fost mai multe studii care au încercat să arate fezabilitatea metodei, iar metoda înseamnă realizarea unui CT cu doză de radiații scăzută. Au fost discuții și în legătură cu vârsta și, evident, cu publicul țintă.

Dacă luăm lucrurile pe rând, vârsta este considerată între 50 și 75 de ani, iar grupul țintă este reprezentat de actualii mari fumători și de foștii mari fumători. Cu alte cuvinte, persoane care fumează, de exemplu, un pachet de țigări de zi timp de 20-25 de ani și persoane care nu au putut să renunțe la fumat sau au renunțat relativ recent, dar după o perioadă lungă de expunere. Tocmai din această realitate pornesc principalele provocări ale programului de screening pentru cancerul pulmonar. Este această întrebare, în ce măsură o persoană care nu a fost aderentă la programele de renunțare la fumat ar putea să fie aderentă la un program de screening pentru cancerul pulmonar. Este o discuție și probabil că în anii următori vom avea și răspunsul la această întrebare.”

„Despre boala Alzheimer, din păcate nu știm foarte multe lucruri atunci când ne referim la cauzele bolii. Această constatare, vaccinarea protejează o persoană de apariția bolii Alzheimer, ne duce cu gândul de fapt la un mecanism care ține de sistemul imun. Vaccinarea activează sistemul imun ca să lupte împotriva diverșilor patogeni, iar această activare a sistemului imun ar putea să fie de fapt cea care protejează de boala Alzheimer. Este o ipoteză. Sunt foarte multe articole științifice pe această temă care încearcă să coreleze apariția sau dezvoltarea bolii Alzheimer de un status particular al sistemului imun, de inflamație și așa mai departe.

Ceea ce nu este o ipoteză, ci date concrete din diverse studii, este faptul că vaccinarea antigripală scade cu 40% riscul de boală Alzheimer, administrarea vaccinului DTP scade cu 30% riscul de boală, vaccinarea împotriva varicelei scade cu 25%, vaccinarea împotriva pneumococului scade cu 27% acest risc. Vorbim despre cât de important este ca adultul să aibă acces la această vaccinare de rutină. Pe lângă beneficiile din punctul de vedere al protecției față de bolile infecțioase și beneficiile pe sănătatea publică, ar putea să existe și acest beneficiu extrem de important care constă în scăderea riscului de dezvoltare a bolii Alzheimer.”

Alte știri discutate în emisiune:

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤