Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre medicina de precizie în managementul diabetului zaharat
În cadrul ediției de pe 17 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
„Cred că răspunsul la această întrebare <<De ce este important să existe consens la un asemenea nivel?>> va putea să explice foarte mult din ceea ce noi nu știm în legătură cu diabetul zaharat. Mai ales dacă vorbim despre diabetul zaharat de tip 2 și diagnosticul care, în continuare, are ca referință măsurarea glicemiei, suntem foarte departe de medicina de precizie, de medicina modernă care presupune o înțelegere din ce în ce mai precisă a mecanismelor prin care o anumită boală poate să apară.
Am avut mai multe prezentări în mediile științifice în ultimii ani, iar unul dintre mesaje era că pentru diabetul zaharat fuseseră identificate 17 căi patogenice și existau 17 clase de medicamente la acel moment, fără a fi o corelare între ele. Cu alte cuvinte, au fost, pentru foarte mult timp, deconectate cercetarea medicală care a dus la înțelegerea acestor căi și dezvoltarea medicamentelor care s-a centrat o lungă perioadă de timp pe scăderea glicemiei și în ultima perioadă și pe scăderea riscului cardiovascular.
Dacă ne-am gândi la o strategie prin care medicina de precizie să devină parte din preocupările comunității diabetologice, calea de urmat este tocmai aceasta de a pune împreună asociațiile reprezentative ale celor care lucrează în aceste domenii. […] După o perioadă lungă de studiu, individual și apoi în grup, cele mai importante organizații profesionale din domeniul diabetului au găsit un consens asupra oportunităților, ceea ce este remarcabil. Să sperăm că de la identificarea acestor oportunități și până la niște beneficii pentru pacienții diagnosticați cu diabet zaharat nu va trece o perioadă foarte lungă de timp.
Documentul vorbește despre anumite situații cum este diabetul de tip 1, determinat de alterarea unei singure gene, prin care lucrurile ar trebui să se miște mult mai repede acum. De asemenea, managementul diabetului care apare în timpul sarcinii ar putea să beneficieze de o abordare mult mai personalizată. Tot pentru diabetul zaharat de tip 1, implicarea mai multor gene este deja cunoscută și atunci realizarea acestor scoruri poligenice de risc ar putea să reprezinte o abordare imediată. Pentru diabetul de tip 2 este clar că e nevoie de o reclasificare în diverse subgrupuri pentru a pune în acord cât se poate de mult din mecanismele prin care se produce boala și clasele de medicamente care există. Utilizarea medicamentelor la potențialul maxim este practic împiedicată tocmai de faptul că managementul diabetului zaharat în practică nu e bazat pe o abordare de precizie, ci pe abordarea clasică one size fits all.”
„Este realmente îngrijorător, studiul ia în calcul mortalitatea prematură – adică decesul unei persoane înainte de vârsta de 75 de ani. O altă componentă importantă ține de diagnosticarea acestor tipuri de cancer în perioada de activitate a unei persoane, de unde și impactul economic cuantificat mai devreme, această estimare de 1,3 trilioane de euro și 8 milioane de morți premature 2018-2040. Sunt și câteva oportunități, îndrăznesc să spun, care vin din înțelegerea celor două tipuri de cancer.
Noi știm despre cancerul pulmonar că este direct legat de fumat și trebuie să spunem că nu există intervenție preventivă mai eficientă decât renunțarea la fumat sau faptul de a nu te apuca niciodată de fumat. În momentul în care campaniile anti-fumat au succes, impactul pe cancerul pulmonar este remarcabil în sensul în care scade numărul de cazuri. Și impactul asupra capacității de muncă, respectiv impactul economic scad în consecință. Aș spune că, încă un factor de risc important este poluarea atmosferică, este numărul 2. Sunt date care arată că dacă se mențin actualele trenduri de scădere a fumatului și de poluare în zonele urbane, poluarea va depăși fumatul și va deveni principala cauză de apariție a cancerului pulmonar. Iată cât de importante devin politicile de mediu și din acest punct de vedere.
Pe de altă parte, iar aici mă voi referi și la cancerul colorectal, există din ce în ce mai multe dovezi în sprijinul screening-ului țintit pe anumite categorii – cei care fumează mult timp și cantități mari de țigări pot să beneficieze de un screening pentru cancerul pulmonar care poate duce la o diagnosticare precoce, însoțită de o supraviețuire pe termen mai lung și de o calitate a vieții mult mai bună. Screening-ul este cheia și pentru cancerul colorectal. De acest screening pot beneficia mulți oameni, în primă fază cu testul FIT care încearcă să descopere sângerări oculte în scaun, iar în funcție de rezultatul acestuia se poate face o colonoscopie de confirmare sau nu a diagnosticului. Acestea sunt oportunitățile care țin de prevenție și depistare precoce pentru cele două tipuri de cancer, de unde și nevoia de a insista pentru promovarea acestor modalități de prevenție primară și secundară și a le face disponibile pentru un număr cât mai important de persoane.”
„Pentru 29 de pacienți au fost înregistrate aceste unde cerebrale în urmă cu 10 ani, anii 2012-2013, prin implantarea unor electrozi la nivelul creierului. Acești electrozi au captat activitatea electrică din regiunile cerebrale responsabile de procesarea tonului, ritmului, armoniei muzicale, dar și de procesarea cuvintelor. S-a întâmplat asta în timp ce ascultau melodia Another Brick in the Wall de Pink Floyd, care are o durată de aproximativ 3 minute. După 5 ani de zile, în 2017, cei care au realizat studiul au început să introducă aceste înregistrări ale undelor cerebrale într-un computer care a analizat informația respectivă și acest algoritm a putut să decodeze activitatea cerebrală și practic a reconstituit cântecul ascultat de pacienți. Este un progres remarcabil pentru a înțelege modul în care sunt codificate și funcționează aceste mecanisme cerebrale.”
Alte știri discutate în emisiune:
- Long colds: Și alte infecții respiratorii dau forme cronice de boală, la fel ca long COVID, însă nu sunt încă recunoscute
- Bolile autoimune, printre complicațiile pe termen lung ale infecției COVID-19
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre noile recomandări UE pentru screening în cancer
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre bazele genetice ale preferințelor alimentare
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre alimentele ultraprocesate care cresc riscul de infarct miocardic, HTA și AVC