Esențial în Sănătate Publică. Bolile autoimune, printre complicațiile pe termen lung ale infecției COVID-19
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei COVID-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Accesează pagina Esențial în sănătate publică.
Long colds: Și alte infecții respiratorii dau forme cronice de boală, la fel ca long COVID, însă nu sunt încă recunoscute
Mai multe tipuri de infecții respiratorii, pe lângă COVID-19, pot determina forme cronice de boală, un fenomen denumit „long colds” într-un studiu recent realizat de Universitatea Queen Mary din Londra și publicat în revista The Lancet. Deși pentru COVID-19 sunt descrise și studiate peste 200 de posibile simptome, iar sindromul Long COVID este o entitate bine definită, impactul pe termen lung al altor boli respiratorii infecțioase este mai puțin evaluat.
Rezultatele sugerează că ar putea exista consecințe de lungă durată în urma infecțiilor respiratorii acute non-COVID, cum ar fi răceala obișnuită, gripa sau pneumonia. Studiul face parte din programul COVIDENCE UK, început în 2020, care are deja peste 19.000 de participanți.
S-a comparat prevalența și severitatea simptomelor de lungă durată la persoanele care au suferit de COVID-19 și cele care au avut o altă infecție respiratorie acută.
Datele au indicat că persoanele care se recuperau de la COVID-19 erau mai predispuse să sufere de amețeli sau probleme legate de gust și miros, în comparație cu cei care au avut o infecție respiratorie acută care nu era COVID-19. Cu toate acestea, infecțiile respiratorii pot determina multe tipuri de simptome.
Printre cele mai comune simptome ale „long cold” se numără tusea, durerea abdominală și diareea care persistă mai mult de 4 săptămâni după infecția inițială. Severitatea bolii pare să fie un factor esențial în apariția simptomelor de lungă durată, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a se înțelege de ce unii oameni suferă de simptome prelungite în timp ce alții nu.
Autorii au explicat că pornind de la experiența COVID-19, aceste cazuri de „long colds” ar trebui raportate și studiate mai mult pentru identificarea măsurilor optime de prevenție și tratament.
Expunerea la Citomegalovirus înainte de sarcină, asociată cu un risc mai mic de avort și malformații congenitale. Perspective pentru dezvoltarea unui vaccin anti-CMV
Imunitatea preexistentă la citomegalovirus (CMV) poate limita transmiterea acestuia în timpul sarcinii și poate proteja împotriva defectelor congenitale asociate. Studiul, realizat la Universitatea Tulane, reprezintă un pas important către dezvoltarea unui vaccin care să protejeze mamele și copii împotriva acestui virus, care este o cauză principală a avortului spontan și a malformațiilor congenitale.
Citomegalovirusul (CMV) este un herpesvirus comun pe care majoritatea femeilor îl contactează fără să știe. De obicei, este inofensiv, cu excepția perioadei de sarcină, când, dacă este transmis fătului, poate provoca avort spontan și malformații congenitale, inclusiv paralizie cerebrală și pierderea auzului.
Pentru noul studiu s-au studiat modele animale și s-a observat că atunci când primatele gravide au fost infectate inițial cu CMV în primul trimestru, toate au transmis virusul descendenților lor, rezultând o rată mare de avort spontan.
Cu toate acestea, atunci când primatele anterior infectate cu CMV au fost reinfectate în timpul sarcinii, descendenții lor au fost protejați. Răspunsul imunitar observat la mamele reinfectate a dus la trecerea virusului prin placenta doar la una din cinci mame, fără consecințe adverse pentru niciunul dintre copii.
Bolile autoimune, printre complicațiile pe termen lung ale infecției COVID-19
Persoanele care au trecut prin infecția COVID-19 ar putea avea un risc mai mare de afecțiuni autoimune și autoinflamatorii precum alopecia, boala Crohn, psoriazisul și vitiligo, conform unui studiu coreean, publicat recent în JAMA.
Au fost evaluate date de la peste 300.000 de cazuri COVID-19, în perioada octombrie 2020 – decembrie 2021. Cu cât a fost mai severă infecția cu COVID-19, cu atât a fost mai mare riscul de a dezvolta artrită reumatoidă, psoriazis, vitiligo, alopecie totală, vasculită, colită ulcerativă, sarcoidoză, sindromul Sjögren, spondilita anchilozantă și boala Still.
Rezultatele subliniază importanța unei strategii de management a COVID-19 pe termen lung, nu doar gestionarea etapelor acute ale COVID-19. În acest context, și bolile autoimune ar trebui luate în considerare ca posibile complicații ale COVID-19.
În analizele pe subgrupuri, participanții nevaccinați au prezentat un risc mai mare de a dezvolta boli autoimune, cum ar fi alopecia areata și boala Crohn, precum și complicații cardiovasculare. Însă, în cazul participanților vaccinați, riscurile au fost mai mici atât pentru afecțiunile autoimune, cât și pentru cele cardiovasculare.
Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie 2023: Katalin Karikó și Drew Weissman, pentru contribuția la dezvoltarea tehnologiei ARNm care a condus la obținerea de vaccinuri eficiente împotriva COVID-19
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din acest an a fost acordat biochimistei Katalin Karikó și imunologului Drew Weissman pentru descoperirile care au permis dezvoltarea vaccinurilor de tip ARN mesager împotriva COVID-19. Karikó, de la Universitatea din Szeged din Ungaria, și Weissman, de la Universitatea din Pennsylvania din Philadelphia (UPenn), au pus bazele dezvoltării vaccinurilor găsind modalități de a administra materialul genetic în celule fără a declanșa o reacție imună nedorită.
Karikó și Weissman au publicat rezultatele lor într-un articol din 2005 care a primit puțină atenție la acea vreme, dar care a schimbat cursul pandemiei COVID-19, conducând la obținerea a două vaccinuri cu o eficacitate fără precedent, într-un timp record. Versatilitatea tehnologiei ARNm și viteza cu care pot fi dezvoltate vaccinurile au facilitat extinderea aplicațiilor și pentru alte boli infecțioase. Tehnologia este explorată și pentru tratamentul unor tipuri de cancere.
Vaccinurile au salvat milioane de vieți și au prevenit boli severe în mult mai multe cazuri, permițând societăților să se redeschidă și să revină la condiții normale. Prin descoperirile lor fundamentale privind importanța modificărilor bazelor în ARNm, laureații Nobel de anul acesta au contribuit în mod critic la această dezvoltare transformatoare în timpul uneia dintre cele mai mari crize de sănătate ale timpurilor noastre.
Vaccin trivalent împotriva COVID-19, rujeolă și oreion, cu administrare nazală. Ar putea proteja contra mai multor variante SARS-CoV-2
Într-un articol publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, o echipă de la Universitatea din Ohio descrie un vaccin candidat MMS – împotriva rujeolei, oreionului și SARS-CoV-2, cu administrare nazală, care oferă o protecție extinsă și de lungă durată împotriva infecției cu COVID-19.
Pe modele animale, acesta a declanșat un titru semnificativ de anticorpi neutralizanți, oferind protecție la nivelul mucoasei nazale și pulmonare și a prevenit simptomele bolii precum pierderea în greutate și leziunile tisulare. Vaccinul trivalent dezvoltat în acest studiu a oferit protecție împotriva variantei inițiale SARS-CoV-2 și a variantelor delta și omicron BA.1.
De asemenea, studiul a arătat și că imunitatea pe viață conferită de vaccinul pentru rujeolă, oreion și rubeolă (MMR) ar putea să se traducă într-o protecție prelungită împotriva COVID-19 pentru persoanele care au primit acest vaccin.
Pentru conceperea vaccinului s-a folosit o formă de pre-fuziune a proteinei spike (forma pe care o are pe suprafața virală înainte ca virusul să infecteze o celulă). Proteina, numită preS-6P, a fost blocată în această formă prin modificarea a șase dintre aminoacizi. Echipa a folosit o tulpină de rujeolă și două tulpini de oreion, inserând antigenele în aceeași locație în genomul fiecărui virus pentru a permite expresia cantității optime de proteină spike și replicarea acestor virusuri.
Testele au arătat că administrarea intranazală a vaccinului MMS a generat anticorpi neutralizanți împotriva celor trei variante, precum și anticorpi specializați numiți IgA la nivelul suprafețelor mucoase ale căilor respiratorii și celule T în țesuturile pulmonare, care contribuie la eliminarea particulelor virale.