Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre bazele genetice ale preferințelor alimentare
În cadrul ediției de pe 3 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
- 97% din populația Europei trăiește în zone poluate. Strategiile pentru controlul calității aerului pot reduce povara bolilor cardiovasculare
„Dacă ne raportăm la ghidurile OMS sunt necesare strategii pentru a scădea nivelul poluării în general, dar mai ales în zonele roșii care se asociază cu marile aglomerări urbane, acesta este un palier de intervenție. Foarte important este palierul de control asupra impactului pe care poluarea îl are asupra stării de sănătate și în apariția bolilor. Nu este o surpriză pentru nimeni să asociem poluarea cu bolile respiratorii. Lucrurile poate mai puțin cunoscute sunt asocierea dintre poluare și bolile cardiovasculare și poluare și apariția anumitor forme de cancer. Poluarea este al doilea cel mai important factor de risc pentru apariția cancerului pulmonar, în același timp în care este un factor major pentru apariția infarctului miocardic.
Aici sunt mai multe discuții care țin de înțelegerea acestei interacțiuni dintre factorii de mediu și factorii biologici, proprii fiecăruia dintre noi, dintre genomul uman și diverse particule din mediu. Această înțelegere ne va duce probabil în timp către dezvoltarea unor strategii de prevenție mult mai personalizate decât sunt cele de acum. Trăim într-o perioadă în care este un mare interes pentru modalități de inversare a trendurilor climatice, construire a unor comunități și orașe verzi. Probabil va fi nevoie de timp până vom vedea un impact la nivel global. Până atunci devine foarte important să înțelegem cum, la nivel individual, acest risc poate fi scăzut.
Menționez o cercetare care a fost comunicată la Congresul European de Oncologie Medicală anul trecut, care a demonstrat cum particulele PM2.5 sunt implicate în apariția cancerului pulmonar activând o cale inflamatorie. Un lucru mai puțin cunoscut la acel moment. Cercetarea respectivă a produs cumva o completare a modului în care factorii de mediu influențează riscul de cancer deoarece s-a referit la persoane care aveau un risc genetic de a face cancer, o anumită modificare genetică, dar boala nu se manifesta la alte persoane decât la cele care fuseseră expuse la poluanții menționați.”
- Aproape 500 de gene influenţează preferinţele alimentare. Cum contribuie aceste descoperiri la nutriţia personalizată şi prevenţia bolilor?
„Zona această de nutriție a început să intereseze din ce în ce mai mulți oameni, ceea ce este un lucru bun. Însă în această zonă abordările sunt tot de tipul one-size-fits-all, adică un anumit regim recomandat, să spunem, tuturor femeilor cu vârsta de 40 de ani care au 10 kg în plus. Nu este nevoie neapărat de studii, știm că, de fapt, eficacitatea acestor regimuri alimentare este diferită de la o persoană la alta, nemaivorbind despre efectul cumulat în timp al încercării diverselor tipuri de diete.
De ce stau lucrurile așa? Deoarece știința a ajuns abia acum în punctul în care putem înțelege din ce în ce mai bine care sunt factorii biologici și genetici care influențează apetitul, metabolismul, preferințele alimentare. Pe de altă parte, am ajuns în punctul în care, cred că putem cuantifica din ce în ce mai bine și efectele biologice ale alimentelor și ale anumitor diete. Punând împreună aceste date în contextul mai larg al factorilor de mediu sau al factorilor individuali, putem identifica modalități din ce în ce mai eficiente pentru a menține greutatea normală sau pentru a scădea în greutate dacă este nevoie de acest lucru.”
„Alcoolul, tutunul și alimentația sunt trei dintre factorii majori de risc, atât pentru apariția cancerului, cât și pentru apariția bolilor cardiovasculare. Revin la ideea pe care am expus-o anterior, sigur sunt trei factori majori de risc, aceștia trebuie în mod clar țintiți prin acțiuni specifice. Este de la sine înțeles că nu trebuie să ne apucăm de fumat, dacă ne-am apucat trebuie să renunțăm. La fel, consumul de alcool trebuie redus la minimum posibil și, la fel, consumul de alimente ultraprocesate. De aici vedem că apare al patrulea element: calitatea și durata somnului. Acesta este un factor despre care știm că este influențat de consumul de alcool, tutun. Este ca un cluster de factori. Acum aflăm că și alimentația nesănătoasă este implicată în tulburări ale somnului.
Vorbeam despre cât de important este să putem cuantifica acești factori și poate nu tot timpul este ușor să cuantificăm consumul de alimente nesănătoase, ultraprocesate și așa mai departe. Ceea ce putem face cu dispozitivele pe care aproape oricine le are sau le-ar putea avea la dispoziție este tocmai monitorizarea duratei și a calității somnului. Dacă vorbim despre măsurătorile normale, nu ar trebui să necesite internare, deplasarea la spital, este ceva ce se poate face cu o brățară inteligentă sau cu un smartwatch, tocmai pentru a surprinde în ce măsură acest parametru – somnul – este influențat. Știm că de calitatea și durata somnului depinde de asemenea riscul de anumite boli cronice.”
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre asocierea dintre poluarea cu PM2.5 și cancerul de sân
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre alimentele ultraprocesate care cresc riscul de infarct miocardic, HTA și AVC
- Podcast Știința360. Dr. Marius Geantă, despre prima terapie orală care determină reducerea lipoproteinei (a) cu până la 65%