97% din populația Europei trăiește în zone poluate. Strategiile pentru controlul calității aerului pot reduce povara bolilor cardiovasculare
Poluarea aerului afectează milioane de oameni de pe glob, fiind necesare măsuri urgente pentru a diminua povara impactului său asupra sistemului de sănătate. Acest lucru va îmbunătăți atât calitatea vieții și va duce la un viitor durabil al planetei.
91% din populația lumii trăiește în locații în care gradul de poluare depășește valorile recomandate de ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Poluarea atmosferică duce la moartea a aproximativ 6.7 milioane de oameni pe an, în special prin boli respiratorii și cardiovasculare, având în același timp și un impact semnificativ asupra sănătății mintale, fiind un factor de risc pentru depresie și demență. Gravitatea expunerii la poluarea aerului poate fi combătută prin politici atente și echilibrate, scopul final fiind protejarea sănătății, a bunăstării și a vieții. Conform celui mai recent raport al Biroului Regional OMS pentru Europa, publicat la începutul lunii iulie, 97% dintre cetățenii europeni locuiesc în zone poluate.
O analiză publicată în The Lancet Public Health, a arătat că implementarea unor zone cu emisii scăzute de substanțe poluante în orașe populate din Germania, Marea Britanie și Japonia a dus la beneficii semnificative asupra sănătății, în special în reducerea bolilor cardiovasculare. Cu toate acestea, încă există nemulțumiri din partea consiliilor locale și comunităților care ridică probleme despre soluțiile insuficiente sau despre lipsa consultării cu populația asupra acestor măsuri. Milioane de oameni vor fi nevoiți să plătească o taxă zilnică pentru își putea continua activitățile obișnuite, iar în multe zone lipsesc mijloacele alternative de transport, cum ar fi transportul public și infrastructura pentru ciclism sau pentru a merge pe jos. În prezent, subvențiile pentru vehiculele electrice nu sunt încă bine implementate, iar disponibiltatea punctelor de încărcare electrică este inadecvată pentru a stimula trecerea la vehiculele pe combustibili fosili.
Deși poluarea aerului este o problemă la nivel global, expunerea nu este distribuită în mod egal. Procesele industriale legate de producție, comerț și consumul de bunuri sunt surse de afectare a calității aerului, o mare parte din aceste reziduuri fiind eliberate în țările cu un grad al dezvoltării scăzut sau mediu, adesea în timpul proceselor de producție al bunurilor care sunt exportate, permițând astfel țărilor cu un nivel de trai ridicat să scadă efectele poluării la nivel național. Implementarea unui consum responsabil și a unor practici de producție sustenabile va fi cheia pentru a reduce această responsabilitate inechitabilă si pentru a scădea expunerea la un mediu înconjurător dăunător.
Îmbunătățirile radicale ale calității aerului sunt posibile, dar trebuie evitate impactul involuntar asupra țărilor și zonelor cele mai vulnerabile, cu asigurarea unor alternative practice atunci când se fac implementările pentru scăderea nivelului de poluare atmosferica. Politicile eficace nu sunt doar cele care reduc poluarea aerului, dar care și susțin comunitățile, cu punerea necesităților acestora pe primul loc și adoptarea unor politici durabile, cu prioritizarea calității vieții și sănătății fiecărei persoane.
Introducerea acestor politici este adesea considerată un compromis între protejarea sănătății și protejarea economiilor, creând o tensiune care poate părea greu de rezolvat. Cu toate acestea, un raport al Băncii Mondiale (World Bank), subliniază că modul în care este abordată poluarea aerului este ineficientă, deoarece se concentrează frecvent pe surse, poluanți sau politici greșite. Spre exemplu, multe țări cu un grad mediu al dezvoltării se axează pe măsuri ca restricția emisiilor de la mașini, dar că nu iau în considerare surse importante de poluare, cum ar fi arderea deșeurilor agricole și municipale sau folosirea combustibilor solizi pentru încălzire. Deoarece mulți poluanți din aer circulă foarte ușor, ar trebui sa existe strategii de control al calității aerului regional, dar și la nivel planetar, acest lucru implicând ca țările cu un nivel de trai mai ridicat să își adopte angajamente politic mai ferme și să creeze colaborări regionale și globale mai puternice.
Exemplul cel mai bun în care un angajament la nivel mondial a dus la progres în ceea ce privește poluarea aerului este Protocolul Helsinki. Acesta a avut ca țintă reducerea cu 30% a emisiilor de sulf până în anul 1993, fiind adoptat în anul 1985 de 25 de țări europene cu o rată de succes foarte mare. Cele 63 de țări incluse în prezent în World Bank au raportat cheltuieli anuale de 220 miliarde de dolari pentru a controla poluarea atmosferică, cu prevenirea a 1.9 milioane de morți premature. Dar cu politici mai eficiente, Banca Mondială admite că mai pot fi prevenite fără costuri suplimentare încă 366.000 de morți premature.
Poluanții eliberați în aer provin direct din surse utilizate zilnic, cum ar fi combustibilii fosili pentru transport, industrie, agricultură. Efectele negative ale expunerii la poluarea din aer sunt bine stabilite, cum ar fi infecții ale tractului respirator inferior, boala pulmonară obstructivă cronică, cancer pulmonar, accident vascular, boala cardiacă ischemică și diabet zaharat, iar dovezile că se asociază cu demență și depresie sunt în continuă creștere. Combaterea poluării are o importanță crescută din cauza impactului pe care aceasta îl are asupra sănătății, dar și asupra mediului, pentru a crea un viitor sustenabil și mai curat.
Citește și:
- Raport OMS: 99% din populația lumii este expusă poluării atmosferice, la care contribuie în mare parte arderea combustibililor fosili
- STUDIU. „City in a test tube”: Expunerea timp de doar două ore la un nivel mediu de poluare urbană afectează sistemul cardiovascular pe durata întregii zile
- Zero poluare: Directiva UE privind îmbunătățirea calității și accesului la apă potabilă. Unde se află România