Raport OMS: 99% din populația lumii este expusă poluării atmosferice, la care contribuie în mare parte arderea combustibililor fosili




La nivel global, 13 milioane de decese anual sunt determinate de cauze de mediu evitabile. Povara afecțiunilor asociate poluării aerului este acum asemănătoare altor riscuri majore de sănătate precum dietele nesănătoase și fumatul. În 2011, Organizația Mondială a Sănătății a lansat o bază de date globală pentru colectarea datelor cu privire la particulele poluante din aer, iar în aprilie 2022 s-a înregistrat cea de-a 5-a actualizare a acesteia.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății din 2022, zi care s-a concentrat în jurul conceptului „Planeta noastră, sănătatea noastră”, Organizația Mondială a Sănătății a prezentat statistici din ultima actualizare a bazei de date cu privire la poluarea atmosferică și a oferit strategii pentru îmbunătățirea calității aerului. Conform datelor, aproximativ 99% din populația globală respiră un aer a cărui concentrație de poluanți depășește limitele impuse de OMS. Mai mult decât atât, persoanele care provin din țări cu venituri mici și mijlocii suferă cel mai ridicat grad de expunere.

abonare

Baza de date OMS include raportări din 117 țări, mai precis din peste 6000 de orașe sau așezări de locuitori care monitorizează calitatea aerului (particule PM2.5, PM10 și NO2). Pentru prima dată de când a fost inițiată, această actualizare a bazei de date include și informații despre dioxidul de azot, un poluant urban obișnuit, precursor al particulelor PM2.5,  PM10 și ozonului. Un principal factor poluant identificat de Organizația Mondială a Sănătății a fost utilizarea combustibilului fosil. 

„Noile date evidențiază importanța grăbirii tranziției către sisteme de energie mai curate și mai sănătoase. Prețurile mari ale combustibilului fosil, securitatea energetică și urgența adresării impactului asupra sănătății a poluării atmosferice și schimbărilor climatice, subliniază nevoia presantă de a ne îndrepta către o lume mult mai puțin dependentă de combustibili fosili” – afirmă Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS.

Statistici din raportul OMS privind calitatea aerului

Conform bazei de date, populația a 17% dintre orașele cu venituri ridicate, respiră un aer a cărui concentrație de poluanți se află sub nivelul impus de ghidurile OMS. În ceea ce privește orașele cu venituri mici și medii, numai 1% dintre ele asigură cetățenilor un mediu în care calitatea aerului se încadrează în standardele OMS. Din totalul țărilor care raportează în baza de date OMS, numai 74 înregistrează valori ale concentrației NO2. Dintre acestea, doar 23% reușesc să se încadreze în limitele ghidurilor OMS.

Conform ghidurilor OMS, următoarele valori sunt considerate sigure:

  • pentru NO2 – medie anuală 10 μg/m3
  • pentru PM2.5 – medie anuală 5 μg/m3
  • pentru PM10 – medie anuală 15 μg/m3

Deși țările cu venituri ridicate înregistrează o concentrație mai scăzută de PM2.5 și PM10, comparativ cu țările cu venituri mici și medii, nu se poate afirma același lucru despre concentrația de dioxid de azot. În acest caz nu există diferențe semnificative din punct de vedere al statutului socio-economic al țărilor.

„Este inacceptabil să avem în continuare 7 milioane de decese prevenibile și mulți alți ani sănătoși pierduți din cauza poluării atmosferice. Trebuie să ne uităm la date, la dovezi și la soluțiile de care dispunem. Mult prea multe investiții continuă să fie făcute într-un mediu poluat, decât într-un mediu curat și sănătos” – afirmă Dr. Maria Neira, Director OMS al Departamentului de Mediu, Schimbări Climatice și Sănătate.

Înființată în 2011, baza de date OMS care cuprinde raportări privitoare la calitatea aerului la nivel global a fost actualizată numai de 5 ori. Această ultimă actualizare din aprilie 2022 este prima care include date despre concentrațiile de dioxid de azot, pe lângă raportările concentrațiilor de PM2.5 și PM10. Cu toate că încă nu există o raportare omogenă la nivel mondial pentru a se putea mapa cu exactitate situația poluării din întreaga lume, se pot distinge clar anumite zone de pe glob în care calitatea aerului are potențialul de a influenta starea de sănătate.

Statistici OMS poluanti atmosferici
Statistici extrase din baza de date OMS cu privire la cei mai comuni poluanți atmosferici înregistrați în diferite zone ale globului. Sursă: https://www.who.int/data/gho/data/themes/air-pollution/who-air-quality-database

Strategii pentru îmbunătățirea calității aerului

Organizația Mondială a Sănătății a generat o serie de recomandări care să ajute guvernele statelor în obținerea unei calități superioare a aerului.

  • Adoptarea sau revizuirea și implementarea standardelor naționale cu privire la calitatea aerului, conform ultimelor ghiduri OMS.
  • Monitorizarea calității aerului și identificarea surselor de poluare atmosferică.
  • Asigurarea tranziției către utilizarea energiei curate în locuințe, pentru gătit, încălzit și iluminat.
  • Construirea sistemelor de transport public și pietonal sigure și accesibile. Încurajarea ciclismului ca modalitate de transport.
  • Implementarea standardelor stricte de emisie și eficiență în ceea ce privește automobilele; Impunerea inspecțiilor obligatorii de întreținere a vehiculelor.
  • Investirea fondurilor în locuințe eficiente din punct de vedere energetic.
  • Îmbunătățirea managementului deșeurilor industriale și municipale.
  • Reducerea incinerării deșeurilor din agricultură, a incendiilor forestiere și a anumitor activități agro-forestiere (precum producerea de cărbune)
  • Includerea poluării atmosferice în programa profesioniștilor în domeniul sanitar și să asigure instrumentele necesare pentru implicarea sectorului sanitar.

infografic strategii oms imbunatatire calitate aer

La finalul anului 2021, JRC’s Air Quality Atlas for Europe a lansat un document care prezintă principalele surse de emisie de particule PM2.5, de pe teritoriul a 150 de orașe europene. Conform rezultatelor, cei mai poluanți factori identificați au fost industria (27%), agricultura (19%), transportul maritim (18%), transportul terestru (14%) și sectorul rezidențial (13%).

Citește și: