Air Quality Atlas for Europe: principalele surse de poluare din 150 de orașe europene și impactul asupra sănătății




La începutul anului, patru organizații specializate în domeniul cardiologiei – Federația Mondială a Inimii (WHF), Colegiul American de Cardiologie (ACC), Asociația Americană a Inimii (AHA) și Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) au înaintat o inițiativă care solicită comunității medicale și autorităților din sănătate să urgenteze acțiunile pentru reducerea impactului pe care poluarea atmosferică îl are asupra sănătății populației.

Conform statisticilor de la nivel european, expunerea la particule PM2.5 în regiunile și orașele cu un grad ridicat de poluare, este responsabilă de o pierdere a speranței de viață cu 8-10 luni, în medie. Mai mult decât atât, în 2018, povara poluării atmosferice se asocia cu 346.000 de decese premature pe teritoriul Uniunii Europene. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, aerul poluat reprezintă în continuare cel mai mare risc din mediul înconjurător la adresa sănătății, în Europa.

abonare

Recent a fost lansat JRC’s Air Quality Atlas for Europe, un document care prezintă și analizează principalele surse de emisie de particule PM2.5, de pe teritoriul a 150 de orașe europene. Cei mai poluanți factori identificați au fost industria (27%), agricultura (19%), transportul maritim (18%), transportul terestru (14%) și sectorul rezidențial (13%). Distribuția factorilor poluanți variază de la un oraș la altul – dacă în Malmo (Suedia), principalul factor este transportul, în Ljubljana (Slovenia) principalul factor este sectorul rezidențial.

În ceea ce privește limita acceptată de standardele Uniunii Europene pentru particulele de tipul PM2.5 (anual, în medie de 25 µg/m3) aceasta este de cele mai multe ori întâlnită. Când vine vorba însă de limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (anual 10 µg/m3), sunt foarte puține orașe din Europa care pot menține această valoare. În momentul în care limita impusă de standardele UE este depășită, acest lucru afectează direct sănătatea publică, crescând costurile alocate domeniului sanitar și afectând economia statelor.

Rezultatele analizei

Conform raportului The Atlas, transportul terestru reprezintă 14% din totalul factorilor poluanți la nivelul unui oraș european. Principalele orașe și regiuni care contribuie cel mai mult la aceste statistici prin emisiile de PM2.5 sunt: Malmo (39%), Brescia (28%), Parma (27%), Angers și Verona (26%), iar cele care contribuie cel mai puțin sunt Oviedo, Kosice, Limassol, Gijon și Lisabona. Transportul maritim joacă de asemenea un rol important, fiind responsabil de 18% din totalul factorilor poluanți. Emisiile ridicate de PM2.5 provin în special din orașele de coastă precum Valetta (33%), Palermo (29%), Palma de Mallorca (26%), Atena (24%) și Bari (21%).

Impactul sectorului rezidențial asupra poluării aerului este de asemenea ridicat, reprezentând 13% din totalul factorilor poluanți din orașe. Conform rezultatelor analizei, cele mai afectate orașe sunt cele din Europa de Est și anumite regiuni din Italia. Cea mai mare contribuție la aceste statistici a fost înregistrată în Ljubljana (45%), Turin (41%), Sofia (40%), Zagreb (38%) și Budapesta (33%).

infografic emisie particule poluante orase europa

Chiar dacă activitățile de agricultură se petrec cel mai des în afara orașelor, emisiile acestora contribuie semnificativ la concentrația de PM2.5 în multe orașe Europene. Conform statisticilor, agricultura este responsabilă pentru un procent de 19% din totalul factorilor poluanți din orașele Europei. Cele mai mari contribuții au fost înregistrate în Newcastle (34%), Wolfsburg (32%), Hannover (31%), Kiel (30%) și Bonn (40%).

Industria joacă un rol cheie în numeroase orașe, fiind responsabilă de un procent de 27% din totalul factorilor poluanți. Cea mai mare contribuție la poluarea aerului din activități industriale a fost înregistrată în orașe precum Linz (55%), Riga și Katowice (47%), Kosice (44%) și Oviedo (44%).

Situația României din punct de vedere al poluării

În documentul The Atlas au fost analizate numai două orașe din România, Iași și București. Dacă țara noastră se poziționează aproximativ bine din punct de vedere al respectării limitelor standardelor UE, atât în cazul emisiei de particule PM2.5 cât și în cazul particulelor PM10, când vine vorba despre recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, ne încadrăm în grupul țărilor care nu pot menține o valoare apropiată mediei recomandate.

În ceea ce privește principalii factori poluanți întâlniți în București, pe primele locuri se află activitățile industriale, sectorul rezidențial și transportul terestru. Conform documentului, emisiile de particule PM2.5 asociate sectorului rezidențial includ emisiile provenite din dispozitivele de încălzire casnică (șemineuri, sobe), boilere și din cuptoare de gătit și încălzit întâlnite în activitățile comerciale, instituționale sau rezidențiale.

În cazul factorilor poluanți întâlniți în Iași, statisticile sunt asemănătoare Bucureștiului, însă este întâlnită o pondere puțin mai ridicată a categoriei „altor tipuri de emisii”. Aceasta poate include extracția și distribuirea combustibililor fosili, utilizarea solvenților, alte surse de transport (feroviare, aeriene), tratarea și eliminarea deșeurilor, emisiile de NOx și așa mai departe.

Concluziile The Atlas

Atât documentul The Atlas, cât și numeroase studii de specialitate, poziționează emisiile de particule PM2.5 și poluarea aerului în sine drept un principal factor determinant al sănătății populației. În acest sens, documentul conține o serie de concluzii, recomandări, care să sprijine autoritățile locale în luarea deciziilor administrative potrivite, sigure, care să ajute la îmbunătățirea calității aerului și să diminueze situația actuală care poate pune în pericol sănătatea publică.

Peste 50% din orașele incluse în analiză ar putea să-și îmbunătățească situația, reducând nivelul emisiilor cu peste 30%, prin luarea măsurilor la nivel local, cei mai mulți factori poluanți găsindu-se pe teritoriul orașului în sine. În același timp, multe orașe ar trebui să ia măsuri la nivel de sector în ceea ce privește situația agriculturii. În 21% dintre orașele analizate, agricultura este responsabilă pentru 25% din emisiile de PM2.5, iar în 51% dintre orașe pentru 20% din emisii.

raport the atlas particule pm2.5 poluare europa

 

Este foarte important ca măsurile luate să fie specifice orașului, în concordanță cu nevoile pe care le are locul respectiv. Este normal ca impactul măsurilor menite să atenueze concentrațiile PM2.5 să difere de la oraș la oraș, inclusiv pentru orașe aflate în aceeași țară.

Efectele nocive ale poluării aerului asupra sănătății

PM2.5 sunt particule atmosferice care au diametrul mai mic de 2,5 microni. Acestea includ atât emiterile directe – praf, fum, polen, particule de sol – cât și particule care se formează direct în atmosferă. Există numeroase studii ale căror rezultate asociază efectele emisiei de particule PM2.5 și PM10 în atmosferă, cu alterarea stării de sănătate, atât din punct de vedere respirator cât și cardiovascular.

Un studiu publicat în jurnalul European Journal of Preventive Cardiology, a reprodus nivelul de poluare din centrul orașelor, rezultatele sale arătând faptul că doar două ore de expunere la acel aer poluat pot afecta inima și vasele de sânge pentru o zi întreagă.

Mai mult decât atât, un studiu prezentat în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie din 2019 a arătat că zonele puternic poluate au o pondere mai mare a intervențiilor de angioplastie comparativ cu regiunile mai puțin poluate. În cadrul aceluiași eveniment a fost publicat noul ghid al Societății Europene de Cardiologie pentru diagnosticul și managementul sindromului coronarian cronic, ghid care a inclus poluarea aerului și zgomotul ambiental drept factori care cresc riscul pacienților de a suferi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.

În ceea ce privește influența nocivă a emisiei particulelor asupra sănătății respiratorii, un studiu dezbătut în cadrul Congresului Internațional al Societății Europene de Boli Respiratorii 2018, a demonstrat un impact semnificativ în cazul persoanelor care lucrează în mijloacele de transport în comun. Și persoanele care lucrează în restaurantele unde se gătește kebab au un risc crescut de a dezvolta boli respiratorii, deoarece nivelul de poluare din incintă este de 5 ori mai mare comparativ cu cel din exterior.

Particulele atmosferice s-au dovedit a fi nocive sănătății și din punct de vedere neurologic. Un studiu prezentat în cadrul Congresului European de Neurologie din 2020 a evidențiat un risc semnificativ crescut de a dezvolta scleroză multiplă (cu 29% mai mare) pentru locuitorii mediului urban, unde aerul conține particule de materie peste limita admisă.

Citește și: