#EAN20. Riscul de a dezvolta scleroză multiplă este cu 29% mai mare pentru persoanele care locuiesc în mediul urban

  • Health literacy



Persoanele care trăiesc în mediul urban, unde poluarea atmosferică este semnificativ mai mare decât în mediul rural, au un risc cu 29% mai mare de a dezvolta scleroză multiplă de-a lungul vieții. Rezultatele cercetătorilor au fost prezentate în cadrul Congresului European de Neurologie EAN20, care s-a desfășurat în acest an online, între 23 – 26 mai.

congres academie neurologie european EAN congress 2020 may 23 - 26 virtual
Cea de-a șasea ediție a congresului Academiei Europene de Neurologie, EAN20, se desfășoară virtual.

Prevalența sclerozei multiple a crescut de 10 ori față de acum 50 de ani, ajungând la aproape 170 de cazuri la 100.000 de locuitori, în anumite regiuni ale globului. Datele statistice sunt parțial explicate de prelungirea mediei de viață pentru acești pacienți, însă numărul noi de cazuri este atribuit expunerii ridicate la factori de risc.

abonare

Efectul concentrației ridicate de particule solide (PM – particulate matter) suspendate în aer asupra sistemului nervos central este nociv prin creșterea stresului oxidativ la nivel neuronal. Studiul coordonat de profesorul Roberto Bergamaschi, din cadrul Centrului de Scleroză Multiplă al Institutului C. Mondino din Italia, a inclus peste 900 de pacienți cu diagnostic de scleroză multiplă din 3 regiuni cu grade de poluare diferite. Analiza comparativă a fost efectuată iarna, întrucât atunci sunt înregistrate cele mai mari concentrații de particule de materie în aer. Rezultatele au evidențiat un risc semnificativ crescut, cu 29% mai mare, pentru inhabitanții mediului urban, unde aerul conține particule de materie peste limita admisă.

“Este cunoscut faptul că bolile cu o componentă imunologică, precum scleroza multiplă, sunt asociate cu o serie de factori de risc externi. Până acum au fost studiate corelațiile între riscul de a face scleroză multiplă și carența de vitamina D sau fumatul, însă despre impactul poluării aerului nu se știa nimic. Noi credem că anumiți poluanți pot declanșa mecanisme care favorizează aceasta patologie și rezultatele observate susțin ipoteza noastră”, declară profesorul Roberto Bergamaschi.

EAN20 scleroza multipla risc poluare aer
Legătura dintre poluarea atmosferică din mediul urban și apariția sclerozei multiple

Particulele de materie analizate în cadrul studiului au fost de tip PM10 și PM2.5, adică un mix de particule sau picături din aer cu diametrul cuprins între 10 și 2,5 micrometri. Ambele categorii reprezintă agenți nocivi care sunt implicați și în etiopatogenia unor afecțiuni cardiovasculare, pulmonare sau oncologice. Un studiu recent a dovedit asocierea dintre creșterea riscului cardiovascular și expunerea la aerul poluat din mediul urban, chiar și pentru perioade scurte de timp. Rolul poluării în patologii precum sindromul coronarian acut a condus la reactualizarea ghidului publicat de Societatea Europeană de Cardiologie în 2019. Potrivit datelor raportate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), 4,2 milioane de decese sunt atribuite anual expunerii la acest tip de agenți poluanți atmosferici.

Poluare aer neuroinflamatie creier
Poluanții atmosferici favorizează procesele de neuroinflamație, afectează circulația cerebrală și contribuie la un aport scăzut de oxigen la nivel cerebral. Sursă MDPI.

În ceea ce privește poluarea atmosferică ca factor de risc pentru patologia neurologică, multiple studii au evidențiat conexiunea dintre nivelul ridicat de PM10 și boli neurodegenerative precum boala Alzheimer. De asemenea, prin prisma afectării cardiovasculare, gradul de poluare din aer a fost studiat și în contextul accidentului vascular cerebral (AVC), fiind asociat direct proporțional cu un risc crescut de AVC.

Scleroza multiplă este o afecțiune cronică, demielinizantă, a sistemului nervos central și afectează în principal adulții tineri, reprezentând principala cauză de dizabilitate pentru această categorie de vârstă. Din punct de vedere clinic, este caracterizată de episoade de deficite focale ce corespund zonelor cerebrale sau spinale afectate, spre exemplu deficite motorii sau tulburări de vedere. Manifestările neurologice debutează într-o manieră periodică la majoritatea pacienților, așa-numitele pusee, ce se pot manifesta în mod recurent, în forma recurent-remisivă sau se pot agrava progresiv, în formele primar progresive.

Citește și: