#ESCCongress. Noul ghid al Societății Europene de Cardiologie pentru diagnosticul și managementul sindromului coronarian cronic. Ce rol au poluarea și zgomotul?

  • Health literacy



Societatea Europeană de Cardiologie a realizat o actualizare a ghidului care privește diagnosticul și managementul sindromului coronarian cronic în care, pentru prima dată, este evidențiat impactul pe care poluarea din aer și zgomotul îl pot avea asupra acestor pacienți.

„Poluarea aerului și zgomotul din mediul înconjurător cresc riscul pacienților de a suferi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral, ca atare fiind mare nevoie de o serie de metode și reguli pentru a minimiza prevalența acestor factori. Pacienții cu sindrom coronarian ar trebui să evite zonele încărcate de trafic și chiar să ia în calcul utilizarea unei măști respiratorii. De asemenea pot fi folosite purificatoare de aer pentru a reduce gradul de poluare în interiorul locuințelor” – Prof. Juhani Knuuti, Turku PET Centre, Finlanda.

Ghidul a fost publicat în European Heart Journal și poate fi accesat și pe website-ul Societății Europene de Cardiologie (ESC).

abonare

Comparativ cu documentul precedent, acesta suplimentează informațiile despre sindromul coronarian cronic și prezintă cei mai întâlniți factori de risc, oferind de asemenea și modalități de management pentru această afecțiune.

congres esc 2019 ghid sindrom coronarian cronic
Congresul Societății Europene de Cardiologie (#ESCCongress) se desfășoară anul acesta la Paris, între 31 august și 4 septembrie.

Deși ne-am obișnuit cu ideea unui mediu poluat, iar zgomotele ambientale puternice generate de trafic nu ne mai deranjează la fel ca înainte, impactul pe care acești doi factori îl au asupra sănătății noastre este mai mare decât am crede.

Conform unui studiu prezentat anul trecut în cadrul Sesiunilor Științifice ale Asociației Americane a Inimii (AHA) 2018, expunerea cronică la zgomote puternice este asociată cu triplarea riscului de infarct sau accident vascular cerebral. Mai multe detalii pot fi citite în acest articol.

Actualizările ghidului – stil de viață

În document, accentul cade în principal pe managementul sindromului coronarian cronic și pe modul în care pacientul și medicii pot aborda această afecțiune pentru a evita diverse evenimente cardiovasculare majore.

Adoptarea unui stil de viață sănătos reprezintă cel mai important pas pe care pacientul trebuie să-l facă, atât în ceea ce privește aportul alimentar, cât și activitatea fizică.

În acest sens, ghidul îndeamnă ca pacienții:

  • Să renunțe la fumat;
  • Să nu se expună pasiv la fumul de țigară;
  • Să aibă o dietă bogată în fructe, legume și cereale integrale;
  • Să limiteze aportul de grăsimi saturate și alcool;
  • Să-și monitorizeze greutatea corporală;
  • Să realizeze cel puțin 30-60 de minute de activitate fizică moderată zilnică.

Stilul de viață nesănătos reprezintă unul dintre principalii factori de risc care conduc la dezvoltarea sindromului coronarian cronic, iar schimbarea acestuia poate preveni înrăutățirea afecțiunii.

Mai mult decât atât, pacienții care suferă și de anxietate, depresie sau schimbări de comportament sunt încurajați să participe la ședințe de consiliere, deoarece acești factori pot conduce la îngreunarea procesului de îmbunătățire a stilului de viață. Terapia cognitiv-comportamentală poate de asemenea să vină în ajutorul acestor persoane.

Persoanele în vârstă sunt îndemnate să se vaccineze împotriva virusului gripal, pentru prevenirea infarctului miocardic sau a decesului prematur.

factori risc dezvoltare boli cardiovasculare
Mai multe detalii despre factorii de risc care stau la baza dezvoltării bolilor cardiovasculare găsiți în acest articol.

Pentru o aderență mai bună la tratament și pentru o schimbare durabilă a comportamentului sau a stilului de viață, pacienții sunt încurajați să participe la programe de reabilitare cardiacă bazată pe exercițiu fizic și să primească asistență din partea unei echipe multidisciplinare care să includă atât cardiologi, medici de familie, fizioterapeuți, psihologi, farmaciști cât și nutriționiști.

Actualizările ghidului – diagnostic și tratament

Diagnosticul sindromului coronarian cronic a evoluat semnificativ de la publicarea documentului precedent. Astfel, în această actualizare au fost descrise 6 dintre cele mai frecvente scenarii clinice întâlnite:

  • Pacienți suspectați de CAD (boală coronariană) și angină pectorală sau dispnee.
  • Pacienți fără simptome sau cu simptome stabile, la mai puțin de un an după un sindrom coronarian acut, sau după o revascularizare recentă.
  • Pacienți cu sau fără simptome, la mai mult de un an după diagnosticul inițial sau după revascularizare.
  • Pacienți cu disfuncție ventriculară stângă și suspectați de CAD.
  • Pacienți cu angină pectorală, suspectați de afecțiuni vasospastice sau microvasculare.
  • Pacienți asimptomatici în cazul cărora CAD este detectată în timpul screening-ului.

Pacienții cu sindrom coronarian cronic au nevoie de medicație pentru ameliorarea simptomelor și pentru prevenirea evenimentelor cardiovasculare acute precum infarctul miocardic sau decesul.

„Fiecare dintre aceste scenarii necesită un diagnostic diferit și o abordare terapeutică diferită. Însă, în general, tratamentul unui sindrom coronarian cronic necesită obiceiuri sănătoase pe termen lung ale pacienților, aderență la tratament și diverse intervenții în anumite cazuri” – afirmă Prof. William Wijins, profesor de cardiologie intervențională, Lambe Institute for Translational Medicine, Galway, Irlanda

Statinele sunt recomandate în cazul tuturor pacienților, iar medicamentele antitrombotice numai în cazul pacienților cu risc înalt. Pe de altă parte, medicamente precum inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE inhibitors) sunt dedicate numai unor grupuri speciale de persoane.

Citește și: