World Health Summit. Provocarea de a fi copil în 2021: Covid-19, schimbări climatice și marketing digital

Health literacy

Adriana Boată
29 noiembrie 2021
Citit de 435 ori.

Depunem suficient efort, la nivel mondial, pentru asigurarea sănății și bunăstării copiilor? Conform raportului „A future for the world’s children? A WHO–UNICEF–Lancet Commission”, lansat în februarie 2020, nu. Copiii reprezintă un grup vulnerabil la nivel mondial, iar pandemia s-a adăugat la două provocări majore pe care aceștia le experimentau în era contemporană: schimbările climatice și marketingul digital.

Avertismentele și apelul experților din Comisia WHO–UNICEF–Lancet la acțiuni urgente pentru îmbunătățirea situației copiilor au fost publicate chiar înaintea declarării stării de pandemie de către Organizația Mondială a Sănătății. Criza de sănătate publică generată de COVID-19 a determinat probleme suplimentare, prin măsurile de izolare, închiderea școlilor, reducerea asistenței medicale de rutină și serviciile preventive pentru sănătatea copilului, recesiunea economică și creșterea poverii sărăciei, precum și apariția de cazuri cu un nou sindrom inflamator multisistem pediatric, puternic suspectat a fi legat de COVID-19.

Acestea au fost principalele subiecte abordate în cadrul sesiunii dedicate sănătății copiilor, de la World Health Summit 2021: „Challenges for Children Today: Climate, COVID and Commercial Marketing”. Pe lângă bolile transmisibile mereu prezente, cum ar fi rujeola, copiii se confruntă astăzi cu noi amenințări din cauza schimbărilor climatice, a unor noi zoonoze precum COVID-19 și a marketingului comercial dăunător, „cei trei C”. De asemenea, un alt Raport dezbătut în cadrul sesiunii a fost cel al Comisiei Lancet și Financial Times – Governing health futures 2030: growing up in a digital world.

Deși par a fi foarte diferite, aceste amenințări sunt de fapt interconectate și ar trebui abordate concomitent.

„În raportul nostru (A future for the world’s children?), ne-am uitat la 3 aspecte cheie și impactul lor asupra copiilor – schimbările climatice – este incredibil cât de departe suntem de a atinge țintele setate pentru 2030. În al doilea rând, am văzut cât de dăunător este marketingul pentru copii, mai ales platformele care folosesc agresiv datele utilizatorilor în acest sens – alcool, fumat, băuturi pline de îndulcitori, mâncare ultraprocesată, aplicații de pariuri. (…) Să nu mai vorbim de reclamele la înlocuitorii de lapte matern, care țintesc părinții și care afectează atât de puternic sănătatea copiilor. Și în al treilea rând – trăim într-o lume unde vocile copiilor ar trebui să fie ascultate, deoarece ei plătesc unul dintre cele mai scumpe prețuri pentru politicile deficitare de sănătate, alimentație, poluare, urbanizare. Concluzia raportului nostru este că avem nevoie să punem copiii în fruntea tuturor politicilor” – Rt Hon Helen Clark, Președinte al Comitetului pentru Sănătatea Copilului, Nou-născutului și Mamei din Noua Zeelandă și fost prim-ministru al Noii Zeelande.

„Înainte ca vaccinurile Covid-19 să fie disponibile, copiii trebuiau să urmeze cu strictețe regulile non-farmacologice pentru a proteja adulții, care erau considerați a fi la risc mai mare în urma bolii. Dar acum că majoritatea adulților au acces la vaccin, nu vedem aceeași responsabilitate din partea lor în a proteja copiii” – Almaaz Mudaly, Elevă în cadrul Liceului Liaison din Africa de Sud.

Într-o criză globală, populațiile vulnerabile, cum sunt copiii, au cel mai mult de suferit. Pandemia actuală nu a făcut excepție. Implicațiile sociale pentru copii au fost și sunt catastrofice în această pandemie. Conform Dr. Aboubacar Kampo, (United Nations Children’s Fund (UNICEF), peste 160 de milioane de copii nu s-au întors încă la școală.

„Să investești în bunăstarea copiilor este cel mai inteligent lucru pe care îl poți face – fie că este educație, nutriție sau alți determinanți sociali. (…) Conform unui raport recent ONU, tânăra generație solicită conectivitate între instituțiile de învățământ, dar și guvernanță la nivel național – la OMS avem un grup dedicat care analizează tehnologiile emergente și cum să setăm un cadru legislativ potrivit: fie că este vorba despre AI sau editare genomică. Dar țările trebuie de asemenea să se adapteze și să dezvolte acest tip de politici. Iar atunci când o fac, trebuie să ia în considerare vocea tuturor stakeholderilor, iar copiii și tinerii trebuie de asemenea să participe la astfel de decizii” – Dr. Soumya Swaminathan, Cercetător Șef în cadrul World Health Organization (WHO), Elveția.

Întreaga sesiune poate fi urmărită aici:

Raportul ”Growing up in a digital world”

Un alt subiect dezbătut în cadrul sesiunii WHS 2021 a fost raportul Comisiei Lancet-The Financial Times, „Crescând într-o lume digitală”, care își propune informarea deciziilor privind guvernanța digitalizării de la nivel mondial. Tehnologiile digitale transformă serviciile sanitare, sistemele de sănătate publică și, abordarea sănătății, în general; au un mare potențial de a îmbunătăți starea de sănătatea și bunăstarea oamenilor.

În același timp, politicile deficitare de guvernare care vizează transformarea digitală au condus la creșterea inegalităților la nivel global, punând în pericol democrația, scăzând încrederea oamenilor în guverne și încălcând drepturile omului.

Pe măsură ce sănătatea devine un motor cheie al inovației, cu un potențial enorm de afaceri pentru marile companii și platforme tehnologice din întreaga lume, un cadru de guvernanță bazat pe valorile „Sănătate pentru toți” (Health for All), este una dintre cerințele cheie pentru ca transformarea digitală să aducă beneficii cetățenilor.

De ce ar trebui să fie copiii o parte centrală în construirea guvernanței? Recunoașterea determinanților digitali ai sănătății

Transformarea digitală se regăsește în multiple procese: de la sisteme politice, sisteme de sănătate, economice, până la fiecare nivel al societății. Conform raportului, practicile bazate pe extracția datelor (data extraction) și viralizarea dezinformării reprezintă, din păcate, caracteristici definitorii ale fazei actuale a transformării digitale. Iar copiii pot avea foarte mult de suferit în urma acestor practici.

În plus, atât pentru actorii din mediul privat, cât și pentru cei din mediul public, pentru guverne, instrumentele digitale permit un acces fără precedent la viața cotidiană a oamenilor, fie adulți sau copii. Aceste date sunt folosite în multe țări în scopuri politice și de supraveghere. În cadrul acestor procese mai largi de transformare digitală, sănătatea devine rapid un domeniu cu miză mare – datele privind sănătatea au o valoare și relevanță economică tot mai mare. Apetitul pentru soluții digitale în sectorul sănătății, deja în creștere și înainte, a fost accelerat substanțial de pandemia Covid-19.

În tot acest tabloul al transformării digitale, copiii rămân unul dintre grupurile cele mai vulnerabile.

„Când am început să lucrăm la raport, credeam că vom evalua ceva ce se va întâmpla în viitor mai mult, dar adevărul este că transformarea digitală deja se întâmplă. Raportul subliniază că transformarea digitală este diferită de la om la om. Și ne-am uitat și la modul în care această transformare impactează copiii. Am realizat un sondaj, împreună cu UNICEF și Crucea Roșie, pentru a stabili profilurile copilăriei digitale – de la excluderea digitală, la a fi consumat din punct de vedere digital – expus la toate opțiunile oferite de mediul online fără a avea capacitatea de a te proteja.

Am poziționat transformarea digitală ca determinant cheie al sănătății. Ceea ce putem spune este că această transformare poate fi extrem de extractivă – mă refer la data mining și utilizarea datelor în scopuri dăunătoare. Iar copiii și tinerii sunt cei mai expuși de fapt – cresc într-o lume diferită, unde pot fi exploatați digital.

Raportul subliniază că transformarea digitală făcută fără bazele principiilor drepturilor omului nu se va dezvolta, nu va livra rezultate pozitive” – Dr. Naomi Lee, Editor executiv senior la The Lancet, United Kingdom.

Citește și: