STUDIU. O dietă bogată în alimente ultraprocesate crește riscul de cancer colorectal. Peste 25% din aportul caloric al europenilor provine din aceste alimente

  • Prevenție



Între 25 și 50% din aportul energetic total al europenilor și al locuitorilor din țările cu grad mediu spre ridicat de dezvoltare provine din produse ultraprocesate. Printre aceste alimente se numără: băuturi răcoritoare dulci, mâncăruri pre-preparate, ready-to-eat, produsele de patiserie. Consumul de produse ultraprocesate nu se asociază doar cu riscul de cancer, ci și cu riscul de boli cardiovasculare și diabet de tip 2, precum și cu un risc crescut de deces prematur.

Conform unui studiu recent, publicat în Clinical Nutrition, consumul de alimente și băuturi ultraprocesate ar putea crește riscul de cancer colorectal. Aproximativ 8 mii de persoane din Spania au completat chestionare cu privire la obiceiurile alimentare și au fost analizate în studiu. A mai fost analizată relația dintre consumul acestor alimente și riscurile de cancer mamar și de prostată, însă nu au fost observate corelații semnificative. Un risc mai mare de cancer mamar a fost observat într-un subgrup de fumători, care au raportat și o dietă foarte bogată în alimente ultraprocesate.

abonare

Dr. Dora Romaguera, autoarea studiului, de la Institutul de Investigație Sanitară din Insulele Baleare, a declarat pentru The ASCO Post că această relație poate fi explicată, în parte, „prin aportul redus de fibre, fructe și legume, despre care se știe că oferă protecție împotriva cancerului colorectal, în rândul persoanelor care consumă o mulțime de alimente ultraprocesate, dar și de aditivi și alte substanțe cu potențial cancerigen utilizate în mod obișnuit în produsele alimentare procesate”.

Dietele de la peste 7.800 de persoane, cu vârste între 20 și 85 de ani, din 12 regiuni ale Spaniei, au fost studiate, iar cohorta a inclus:

  • 1.800 pacienți cu diagnostic de cancer colorectal
  • 1.400 cu diagnostic de cancer mamar
  • 950 cu diagnostic de cancer de prostată
  • 3.500 fără diagnostic de cancer, cu caracteristici asemănătoare (grupul de control)

Aportul alimentar a fost raportat folosind un chestionar validat privind frecvența consumului de alimente (timp de 1 an). Alimentele și băuturile au fost clasificate în funcție de gradul de procesare pe baza clasificării NOVA. Acest sistem de clasificare grupează toate alimentele și băuturile în patru categorii, în funcție de cantitatea de procesare pe care o suferă. Alimentele ultraprelucrate sunt cele care suferă cea mai mare procesare: formule industriale cu mai mult de cinci ingrediente, care conțin de obicei substanțe suplimentare, precum zahăr, grăsimi, sare și aditivi.

Alimentele ultraprocesate și riscul de cancer colorectal
Sursa: pixabay.com (elemente: Mudassar Iqbal, Clker-Free-Vector-Images, OpenClipart-Vectors)

Deși nu a fost identificată o corelație puternică între consumul de alimente ultraprocesate și cancerul de sân, ci doar o asociație într-un subgrup de actuali și foști fumători, autoarea studiului a explicat că, deoarece fumatul este un factor important de risc în cancerul mamar, fumatul în condiții de alimentație nesănătoasă exacerbează riscul.

Alimentele ultraprocesate care au fost consumate în cea mai mare proporție au fost băuturile cu zahăr (35%), dulciurile (19%), alimentele ready-to-eat (16%) și carnea procesată (12%). Carnea procesată a fost deja clasificată ca fiind cancerigenă de către Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC). Cu toate acestea, potrivit cercetătorilor, „alimentele și băuturile ultraprocesate în general nu sunt încă clasificate ca fiind cancerigene, deoarece scopul IARC nu a fost să evalueze riscul general al dietei unui individ, ci mai degrabă să se concentreze asupra componentelor specifice care ar putea fi periculoase”.

Specialiștii au concluzionat, „Rezultatele acestui studiu, bazat pe o populație numeroasă, sugerează o asociere între consumul de alimente și băuturi ultraprocesate și cancerul colorectal. Politicile alimentare și politicile de sănătate publică ar trebui să ia în considerare gradul de prelucrare a alimentelor atunci când formulează ghiduri dietetice”.

Citește și: