Framingham Offspring Study: o dietă bogată în alimente ultra-procesate crește riscul de deces din cauza bolilor cardiovasculare




Alimentele ultra-procesate reprezintă, în medie, 58% din aportul zilnic caloric al unei persoane care locuiește în Statele Unite. Un studiu observațional prospectiv condus de oamenii de știință de la Școala de Sănătate Publică a Universității din New York sugerează că alimentele ultra-procesate, consumate în proporție ridicată, se asociază cu un risc crescut de boli cardiovasculare (BCV) și mortalitate prin BCV.

Datele provin din studiul Framingham Offspring (FOS), care a urmărit mai mult de 3.000 de adulți timp de aproximativ 20 de ani (înrolarea s-a făcut între 1971 și 1975). Participanții au fost examinați clinic la fiecare 4 ani. FOS este un studiu de generația a doua al The Framingham Heart Study, un studiu încă în desfășurare, pornit cu o populație din Framingham, Massachusetts. Acesta a început în 1948 și își propune să identifice factorii și caracteristicile care determină și contribuie la apariția BCV. Până acum, 3 generații au fost studiate.

abonare

Rezultatele lucrării „Ultra-Processed Foods and Incident Cardiovascular Disease in the Framingham Offspring Study” au fost publicate luna aceasta în Journal of the American College of Cardiology (revista Colegiului American de Cardiologie).

Conform datelor, participanții au consumat în medie 7,5 porții pe zi de alimente ultra-procesate, iar pentru fiecare porție consumată în plus, riscul de BCV a crescut cu încă 7%, iar riscul mortalității prin BCV a crescut cu 9%.

Bolile cardiovasculare rămân o cauză principală de dizabilitate cronică și deces la nivel mondial. Dieta inadecvată reprezintă un factor major de risc modificabil al BCV și o țintă importantă pentru eforturile de prevenție cardiovasculară. Producția de alimente prelucrate excesiv implică o serie de noi tehnici de prelucrare (de exemplu, extrudare – deformarea plastică la cald, care presupune trecerea materialului printr-o matriță, sub o forță de compresiune), ingrediente adăugate (de exemplu, amidon modificat, izolate proteice) și aditivi (de exemplu, emulgatori, arome artificiale) de uz exclusiv industrial.

Dietă bogată în alimente ultra-procesate
Sursa: pixabay.com (elemente: Mudassar Iqbal, Clker-Free-Vector-Images, OpenClipart-Vectors)

Prelucrarea poate modifica potențialul benefic al unui aliment asupra sănătății din cauza eliminării substanțelor nutritive și a componentelor bioactive, care apar în mod natural, prin introducerea substanțelor nutritive și aditivilor alimentari non-benefici, dar și prin modificarea structurii fizice. Consumul de alimente ultraprocesate a fost legat de supraponderalitate / obezitate, hipertensiune arterială, sindrom metabolic și diabet de tip 2 în alte studii observaționale.

„Alimentele ultra prelucrate reprezintă peste jumătate din caloriile zilnice din dieta americană medie și sunt consumate din ce în ce mai mult în întreaga lume. Acestea sunt omniprezente și includ multe alimente care sunt comercializate ca fiind sănătoase, cum ar fi batoanele proteice, cerealele pentru micul dejun și majoritatea pâinilor produse industrial. Rezultatele obținut de noi se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi care sugerează beneficii cardiovasculare ale limitării consumului de alimente ultra-procesate. Deoarece dieta necorespunzătoare este un factor major de risc modificabil pentru bolile cardiovasculare, ea reprezintă o țintă critică în eforturile de prevenire”, a declarat Dr. Filippa Juul, autor principal al studiului.

Cât despre fiecare tip de aliment, datele arată că pâinea, carnea, gustările sărate ultra-procesate au fost asociate cu riscuri ridicate de BCV avansate, în timp ce consumul de băuturi răcoritoare cu conținut scăzut de calorii a fost asociat cu un risc crescut de BCV în general.

Infografic despre alimentele ultra-procesate și riscul de boli cardiovasculare
Sursa: Ultra-Processed Foods and Incident Cardiovascular Disease in the Framingham Offspring Study

Studiul are și câteva limitări importante: natura observațională, erorile în raportarea alimentației de către participanți. De asemenea, subiecții au un nivel de educație ridicat și la fel și venituri, comparativ cu populația generală din Statele Unite, ceea ce ar putea aduce limitări în estimarea corectă a consumului de alimente procesate excesiv.

„Din perspectiva sănătății publice, studiul nostru sugerează necesitatea unor eforturi sporite pentru a pune în aplicare strategii la nivelul întregii populații. Sunt necesare strategii la nivelul întregii populații, cum ar fi impozitarea pe băuturile îndulcite cu zahăr și alte alimente ultra-procesate și introducerea de recomandări privind nivelurile de procesare în ghidurile dietetice naționale pentru a reduce aportul de alimente ultra-procesate. Desigur, trebuie să punem în aplicare și politici care sporesc disponibilitatea, accesibilitatea alimentelor nutritive, minim procesate, în special în populațiile defavorizate. La nivel clinic, este nevoie de un angajament sporit pentru consiliere nutrițională individualizată pentru adoptarea unor diete sustenabile, sănătoase pentru inimă” – concluzia autorilor studiului.

Actualul studiu a oferit date despre rolul alimentației în bolile cardiovasculare, însă numeroase studii și-au îndreptat atenția către rolul dietei în diferite boli (de ex. cancerul, diabetul), către starea de sănătate în general. La nivel european, cea mai importantă inițiativă a momentului pentru sănătatea populației și prevenția bolilor, o reprezintă Planul European de Control al Cancerului, care pune componenta de stil de viață foarte sus pe agenda de priorități.

Citește și: