Esențial Covid-19. Africa de Sud raportează o nouă variantă SARS-CoV-2, Omicron, cu un număr record de mutații. OMS recomandă intensificarea măsurilor de supraveghere genomică

  • Esențial COVID-19



Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.

Topul a fost comentat de Dr. Marius Geantă:

abonare

Știrile săptămânii 22-28 noiembrie 2021:

Africa de Sud raportează o nouă variantă SARS-CoV-2, Omicron, cu un număr record de mutații. OMS recomandă intensificarea măsurilor de supraveghere genomică

Omicron (B.1.1.529) este numele pe care Organizația Mondială a Sănătății l-a acordat unei noi variante SARS-CoV-2, care are un număr record de mutații, dublu față de varianta Delta. Aceste caracteristici sugerează posibilitatea de creștere a transmisibilității și a riscului de reinfectare. ECDC a încadrat riscul de răspândire la nivel european ca înalt spre foarte înalt. Momentan nu există date care să sugereze o severitate mai mare a bolii.

Există mai multe ipoteze pentru modul în care a apărut această variantă poli-mutantă. O explicație este evoluția în regiuni în care nu se realizează supravegherea genomică de rutină. De asemenea, infecțiile prelungite la persoanele imunocompromise, care nu pot elimina virusul, permit acumularea de modificări genetice importante care pun probleme atunci când o astfel de variantă se răspândește ulterior în populație.

Varianta cuprinde 30 de mutații la nivelul proteinei spike, dintre care 15 sunt localizate în domeniul de legare de receptor. Varianta a fost detectată din probe colectate pe 11 noiembrie în Botswana și pe 14 noiembrie în Africa de Sud, după ce în regiune s-a înregistrat o creștere exponențială a cazurilor de infectare. Până la data de 28 noiembrie, au fost detectate cazuri și în Belgia, Hong Kong, Israel, Germania, Italia.

Conform ECDC și OMS, supravegherea genomică rămâne cea mai importantă metodă pentru detecția precoce variantei omicron, dar și a altor posibile variante. Toate țările ar trebui să suplimenteze capacitatea de secvențiere genomică și să introducă în timp util genomurile virale în bazele de date internaționale (GISAID). OMS recomandă coordonare între instituțiile științifice și laboratoarele care au capacitatea de a studia impactului VOC asupra epidemiologiei COVID-19, metodelor de diagnostic, răspunsului imun și eficacității vaccinurilor.

PfizerModerna și Novavax au anunțat deja strategiile prin care vor contribui la controlul variantei Omicron.

STUDIU OMS/ECDC: Introducerea vaccinurilor COVID-19 în Europa a salvat viețile a jumătate de milion de persoane cu vârste de peste 60 ani

Conform unui nou studiu derulat de Biroul Regional European OMS și de Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC), de la începutul campaniilor de vaccinare, viețile a peste 460.000 de persoane au fost salvate.

A fost estimat numărul de decese în populația adultă de peste 60 de ani din 33 de țări din Regiunea Europeană dacă nu s-ar fi introdus vaccinurile. Ulterior s-a calculat numărul de vieți salvate ca diferența dintre aceste estimări și numărul deceselor raportate din decembrie 2020 până în noiembrie 2021. Pentru 30 de țări au fost disponibile date specifice pe mai multe grupe de vârstă și s-a observat că cele mai multe vieți au fost salvate pentru persoanele cu vârste de peste 80 de ani. Impactul cel mai mare a fost în țările în care campaniile de vaccinare au început timpuriu și a fost acoperită rapid populația vulnerabilă.

În România, unde acoperirea vaccinală este de 40%, s-a observat o reducere a deceselor prin vaccinare de 20% în populația de peste 60 ani. În alte țări, în care peste 90% din populația vârstnică a fost vaccinată, mortalitatea a fost redusă chiar și cu 80%.

„În anumite țări, mortalitatea ar fi fost dublă dacă nu s-ar fi introdus vaccinurile. Este esențial ca toate statele membre să vaccineze persoanele vulnerabile cât mai repede posibil. Vaccinurile trebuie însoțite de o serie de măsuri preventive care să reducă transmiterea” – Dr. Hans Kluge, Directorul OMS pentru Regiunea Europeană.

EMA recomandă aprobarea vaccinului Comirnaty pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani

Comitetul pentru Produse Medicale de Uz Uman din cadrul Agenției Europene a Medicamentului (EMA) a recomandat extinderea indicației pentru vaccinul COVID-19 produs de Pfizer/BioNtech.

Studiul care a condus la această recomandare a demonstrat că administrarea unei doze de 10 µg la copiii între 5 și 11 ani determină un răspuns comparabil cu cel observat pentru doza de 30 µg administrată la persoanele cu vârste cuprinse între 16-25 ani. Eficacitatea vaccinului a fost de 90,7% în prevenția bolii COVID-19 simptomatice. Profilul de siguranță este similar celui observat la populația de peste 12 ani. Experții EMA au ajuns la concluzia că beneficiile depășesc riscurile pentru această categorie de vârstă, mai ales pentru copii la risc de a dezvolta forme severe de boală. Se așteaptă o decizie din partea Comisiei Europene în zilele următoare.

Titrul crescut de anticorpi dezvoltați în urma administrării vaccinului Moderna se corelează cu o protecție mai mare față de infecția cu SARS-CoV-2

În studiul COVE de fază III, care a evaluat vaccinul COVID-19 produs de Moderna, s-a demonstrat că determinarea nivelului de anticorpi poate oferi o evaluare corectă a protecției față de infecție. Riscul de COVID-19 a fost de 10 ori mai scăzut pentru persoanele vaccinate la care titrul de anticorpi era în primele 10% dintre valori, comparativ cu situațiile în care anticorpii neutralizanți sunt nedetectabili.

Anticorpii neutralizanți sunt parte din răspunsul imun umoral și oferă protecție prin legare de agentul infecțios și modificarea efectelor sale biologice. Nu toți anticorpii care se leagă de un agent patogen sunt neutralizanți (există anticorpi care se leagă cu specificitate de microoganism, dar nu interferă cu capacitatea de infectare).

Pentru acest studiu s-au evaluat mai multe tipuri de anticorpi dezvoltați la persoanele vaccinate: anticorpi anti-spike, anticorpi anti-RBD (domeniu de legare de receptori) și titrul de anticorpi neutralizanți determinați prin parametrii ID50 și ID80 (diluția necesară pentru obținerea unei neutralizări de cel puțin 50%, respectiv 80%). Markerii imuni au fost măsurați la administrarea celei de-a doua doze și 4 săptămâni mai târziu. Pentru toți acești markeri a existat o relație invers proporțională cu riscul de COVID-19 și o relație directă cu eficacitatea vaccinului. Valorile ID50 de 10, 100, 1000 s-au asociat cu eficacitate de 78%, 91% și respectiv 96%.

Rezultatele sugerează faptul că titrul de anticorpi neutralizanți ar putea reprezenta un marker al eficacității vaccinurilor ARNm și ar putea ghida în viitor deciziile legate de aprobarea acestor produse. De asemenea, determinarea titrului de anticorpi ar putea facilita deciziile clinice (ex. administrarea unor doze suplimentare pentru anumite categorii vulnerabile care nu dezvoltă anticorpi protectori).

„100 days-vaccine moonshot”: UK începe implementarea planului dezvoltării de vaccinuri în 100 de zile

Regatul Unit va lansa pe 29 noiembrie o strategie pentru combaterea viitoarelor pandemii prin crearea unui cadru care să faciliteze obținerea rapidă și la scară largă de vaccinuri, pornind de la inițiativa Coalition for Epidemic Preparedness Innovations (CEPI, o organizație care a sprijinit dezvoltarea vaccinurilor COVID-19 Astrazeneca și Moderna).

Planul implică dezvoltarea a 100 de prototipuri de vaccinuri pentru 25 de familii de virusuri care pot infecta oamenii. Astfel, în cazul apariției unui nou agent patogen care ar pune probleme din perspectivă sănătății publice, un vaccin s-au putea dezvolta în 100 de zile, iar infrastructura care ar permite o capacitate mare de producție ar fi deja disponibilă.

Planul este deja agreat de guvernul Regatului Unit și de reprezentanții G7, iar CEPI estimează că finanțarea se poate ridica la 3,5 miliarde de lire sterline. Vaccinurile ARNm pentru COVID-19 au reprezentat modelul care a stimulat această inițiativă. Odată cu apariția pandemiei COVID-19, dezvoltarea de vaccinuri s-a redus de la o medie de 10 ani la mai puțin de un an. Deși scopul este ambițios, este fezabil, având în vedere că tehnologiile sunt accesibile și au ajuns la maturitate.

Citește și: