Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre tratamentele COVID-19 și procedura de achiziție în comun de la nivelul Uniunii Europene




Podcastul Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

 

În cadrul ediției de pe 23 noiembrie 2021 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și conceptul de social prescribing: îmbunătățirea stării de sănătate prin schimbări de natură socială.

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

  • Sotrovimab este eficient împotriva riscului de progresie a COVID-19

„Zona aceasta a medicamentelor (administrate fie în caz de expunere, fie în primele zile de boală) pare că reprezintă principala temă de discuție în acest final de an. Am vorbit despre medicamentele orale în ultimele două săptămâni, am vorbit și despre anticorpi monoclonali, iar sotrovimab face parte din această categorie. Administrarea unei doze în primele 5 zile de infecție ar putea să scadă, conform studiilor pe care le avem la dispoziție, riscul de a dezvolta o formă severă a bolii. Acesta este scopul administrării acestor medicamente, în general la persoane care au un test PCR pozitiv, în primele zile după ce testul este pozitiv.

Spre deosebire de medicamentele cu administrare orală, anticorpii monoclonali se administrează injectabil, și probabil în acest scop va fi necesar, în momentul în care vor fi autorizați și utilizați în practică, ca persoana respectivă să meargă măcar la medicul de familie, dacă nu la spital pentru a i se administra acest tratament.

Evoluția către spitalizare sau deces a fost redusă cu 85% în grupul celor care au primit acest medicament, în comparație cu brațul de control. Este o veste bună, acum așteptăm evaluarea din partea EMA, apoi urmează să vedem în ce măsură vor exista achiziții în comun și dacă România va face parte, normal așa ar fi, din aceste mecanisme de achiziții în comun și pentru anticorpii monoclonali”.

  • Utilizarea metagenomicii în clinică ar putea scădea frecvența infecțiilor secundare la pacienții cu forme severe COVID-19

„Metagenomica este o disciplină care presupune studiul materialului genetic provenit din mediu. În situația despre care vorbim, materialul genetic a fost colectat din probe care la rândul lor sunt colectate din aceste unități de terapie intensivă, de pe sistemele de intubare și ventilare mecanică. Din păcate, în România nu știm cât la sută dintre cei decedați, infectați cu COVID-19, de la terapie intensivă, mor având infecții asociate sau infecții nosocomiale.

Utilizarea metagenomicii presupune colectarea acestor probe de rutină din mediul respectiv, urmată de izolarea materialului genetic, secvențierea lui și punerea în evidență a unor agenți patogeni din secția respectivă de terapie intensivă.

De ce este atât de important? Pentru că genul acesta de informație ar putea contribui la salvarea vieții oamenilor. Ar putea să dirijeze foarte bine tratamentul antibiotic specific, odată ce se știe care ar fi agentul patogen. Numai că această metodă, metagenomica, nu se folosește de rutină și nu este luată în calcul la nivelul secțiilor de ATI și în general la nivelul spitalelor. Noi am mai discutat despre supravegherea circulației SARS-CoV-2 în apele reziduale – este cumva parte din aceeași poveste. Apele reziduale fac parte din mediu, se iau probe de acolo, se izolează materialul genetic, după care prin secvențiere și analiză se poate pune în evidență. Pe lângă faptul că este utilă, este și o metodă extrem de inteligentă din perspectiva aceasta a implementării”.

Alte subiecte Esențial Covid-19 abordate:

  • EMA începe evaluarea vaccinului contra Covid-19 produs de Novavax
  • Noi factori de risc identificați în apariția de sechele pe termen lung în urma infecției cu SARS-CoV-2
  • Rezistența nativă la SARS-CoV-2 este modulată de limfocitele de tip T

 

Social prescribing: îmbunătățirea stării de sănătate prin schimbări de natură socială

„Este un domeniu care conectează mai multe puncte – în primul rând, datele. Iar atunci când ne uităm la date trebuie să ieșim puțin din paradigma uzuală, conversațională, locală, în care datele înseamnă numărul de pacienți internați sau alocări per pacient cu boli cardiovasculare. Datele înseamnă mult mai mult.

Pot fi datele despre temperatura mediului ambiental într-un anotimp sau altul, date legate de trafic, dacă locuim în oraș, date legate de comportament, date economice aduse la nivelul fiecărei persoane, în legătură cu veniturile, cheltuielile și modul în care aceste date influențează sănătatea acelor persoane. De fapt, noi vorbim despre date care se referă la determinanții stării de sănătate și noi știm că în mod tradițional, avem determinanți ai stării de sănătate care țin de sistemul de sănătate, de mediul ambiental, factori genetici, factori biologici și factori comportamentali, care pot fi și influențați. 

În pandemie, am văzut cât de importanți sunt determinanții economici ai stării de sănătate, cât de importanți sunt determinanții digitali sau politici ai sănătății. Dacă noi ne dorim să personalizăm conduita în relație cu o persoană care vine la noi în cabinet, la medic, ar fi ideal să putem să definim cât mai mult din acest mediu în care persoana respectivă trăiește, lucrează, se bucură, se distrează, iar acest lucru este posibil prin colectare și analiză de date. Ceea ce ne interesează pe noi este ce recomandări putem face persoanei respective, ce prescripții, așa încât urmându-le, starea de sănătate să se îmbunătățească. Nu putem face acest lucru fără a avea un minimum de date și despre persoana respectivă, dar și despre mediul în care trăiește, lucrează, se bucură”.

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

 

Citește și: