Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre molnupiravir, terapia antivirală orală pentru Covid-19. Care este diferența dintre antivirale și anticorpii monoclonali utilizați în tratamentul Covid-19?
Podcastul Știința 360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.
În cadrul ediției de pe 2 noiembrie 2021 a emisiunii, Dr. Marius Geantă, Președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și lansarea în premieră a unui studiu național în Marea Britanie, pentru validarea eficacității testului de biopsie lichidă Galleri, care poate identifica peste 50 de tipuri de cancer în stadii incipiente.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a început procedura de revizuire continuă a terapiei antivirale molnupiravir
„Aceste antivirale atacă virusul, blochează anumite mecanisme care îi sunt necesare pentru a se reproduce. Blocându-le, virusul nu se mai poate reproduce, nu poate apărea o altă copie care la rândul ei să dea naștere încă uneia și astfel să se propage infecția virală. Este o acțiune directă asupra SARS-CoV-2.
Este o diferență față de anticorpii monoclonali, care pot fi utilizați mai mult sau mai puțin la aceeași categorie de pacienți, tot în faze incipiente ale bolii, tot în forme ușoare sau moderate ale bolii, cu scopul de a preveni apariția formelor grave. Anticorpii monoclonali, în primul rând, se administrează injectabil, iar mecanismul este de a bloca proteina Spike, cea cu care virusul se atașează la celulele organismului. Antiviralele de tip molnupiravir acționează direct, distrug virusul, blocând mecanismele necesare acestuia pentru a se reproduce.
În momentul în care o persoană ajunge să fie spitalizată, de cele mai multe ori, faza în care se puteau administra medicamente antivirale sau anticorpi monoclonali este depășită. Deja virusul după 7-10 zile nu mai este în circulație și deja a produs efecte sistemice în organism. În spital se administrează un altfel de tip de anticorpi monoclonali, tocilizumab, s-a tot vorbit despre asta, care au un rol de a interfera răspunsul imun al organismului declanșat în prima fază.
În spital, având în vedere că ajung forme grave de boală, este inutilă administrarea de molnupiravir, după cum este inutilă administrarea unor anticorpi monoclonali cum vom vedea că vor fi autorizați în lunile următoare, al căror rol este de a preveni apariția acelor forme grave de boală. Cu alte cuvinte, trebuie să identificăm momentul optim în care aceste antivirale și anticorpii monoclonali care își propun să prevină apariția formelor grave să poată fi administrate persoanelor infectate, iar acest lucru trebuie să se întâmple cât mai repede față de apariția infecției și în afara spitalului. Aici avem iar o problemă, mulți oameni nu recunosc simptomele, iar dacă le recunosc preferă să aștepte foarte multe zile și se pierde momentul optim.
Aici văd un rol al medicului de familie, care să fie anunțat imediat când o persoană este pozitivă, să intre în contact cu familia, să fie cel care prescrie un astfel de antiviral și să-i monitorizeze evoluția în fiecare zi. Este ceea ce de fapt acum nu se întâmplă în contextul valului 4 și poate fi una dintre explicațiile pentru care la spitale ajung pacienți care în una două zile de fapt se internează la terapie intensivă.”
Pentru toate grupele de vârstă, răspunsul imun contra variantei Delta scade la câteva luni după a doua doză din vaccinul Pfizer/BioNTech
„Israel a început foarte repede și în forță campania de vaccinare, așa încât la jumătatea anului aveau o proporție foarte mare din populație deja vaccinată, pe de o parte. Pe de altă parte, în același moment în luna iulie, puteau să constate pe analize genomice că varianta Delta este dominantă, 98% din cazuri erau varianta Delta. Este o corelație între scăderea numărului de anticorpi la 6 luni și creșterea prevalenței variantei Delta. Nu cred că această variantă este cea care determină scăderea titrului de anticorpi, acest lucru se întâmplă natural pentru că anticorpii sunt niște proteine la urma urmei, se metabolizează și dispar din circulație după un anumit interval de timp. Dacă nu era varianta Delta ar fi fost o altă variantă, iar numărul de anticorpi tot ar fi scăzut.
Ceea ce au remarcat în Israel, direct corelat cu Delta, a fost un număr foarte mare de infecții, semn că varianta se transmite foarte repede, dar din fericire un număr foarte scăzut de infecții grave, semn că protecția față de formele grave încă exista și există. Astfel, decizia Israel de a administra pe scară largă și a treia doză a avut sens din acest punct de vedere pentru restabilirea nivelului de anticorpi care să facă în așa fel încât infecția să se transmită mai puțin și numărul de cazuri să scadă.”
Alte subiecte din Esențial Covid-19 abordate:
- FDA autorizează în regim de urgență vaccinul Pfizer/BioNTech pentru grupa de vârstă 5-11 ani
- 97% din cazurile COVID-19 au rămas nedetectate în primul val al pandemiei
- Expresia crescută a biomarkerului ADAM9, asociată cu formele severe de COVID-19 la persoane tinere fără comorbidități
Testul de biopsie lichidă Galleri, care poate identifica peste 50 de tipuri de cancer în stadii incipiente
„În primul rând, este vorba despre o modalitate diferită, bazată pe biopsia lichidă, de a depista riscul de a face cancer. Pe de altă parte, este vorba despre o modalitate diferită de a realiza un studiu clinic, în parteneriat cu un sistem de sănătate. Sunt două elemente extrem de importante. La baza metodei stă constatarea că ADN-ul cancerului circulă în fluxul sangvin al unei persoane uneori cu un an înainte ca boala să fie depistată timpuriu. Acest lucru creează o mare oportunitate de a pune în evidență mai repede și de a interveni asupra tipului respectiv de cancer. Acesta ar fi un avantaj uriaș.
Pe de altă parte, testul despre care vorbim se referă la tipuri de cancer pentru care nu există programe de screening, tipuri de cancere care se depistează de obicei în faze tardive și pentru care supraviețuirea este limitată neavând soluții terapeutice încă foarte performante (cancere digestive, esofagian, de stomac, de ficat, pancreatic). Testul nu este limitat numai la aceste tipuri de cancer. Sunt aproximativ 50 de tipuri care pot fi puse în evidență. Ceea ce va pune o problemă din punct de vedere al redesign-ului și sistemelor de screening așa cum le știm noi”.
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre cunoștințele și atitudinile românilor față de știință: „Sistemul educațional și sistemul de sănătate au eșuat în a oferi educația pentru sănătate”
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre atitudinile și percepțiile românilor cu privire la vaccinarea COVID-19. Conform sondajului IRES, nu Biserica este factorul determinant în rezistența la vaccin, ci lipsa de informație
- Podcast #Stiința360. Dr. Marius Geantă, despre mișcarea anti-vaccin în era Covid-19 și rolul rețelelor sociale