Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre atitudinile și percepțiile românilor cu privire la vaccinarea COVID-19. Conform sondajului IRES, nu Biserica este factorul determinant în rezistența la vaccin, ci lipsa de informație
Podcastul Știința 360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.
În cadrul ediției de pe 19 octombrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial COVID-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și inovația în prevenția cardiovasculară și screeningul nou-născuților.
Iată care sunt știrile comentate în acest podcast:
Vaccinurile ARNm asigură imunitate celulară de durată față de SARS-CoV-2 și variantele acestuia
„Nu putem stabili la acest moment un anumit nivel de anticorpi care ne-ar asigura protecția. Știm, pe de altă parte, că această cantitate de anticorpi scade la un anumit număr de luni de la administrarea vaccinului, iar în același timp știm că deși anticorpii pot scădea, persoanele respective pot avea în continuare protecție față de formele simptomatice, de formele grave și față de formele COVID-19 care necesită internarea în spital. Acest lucru se întâmplă pentru că, în plus față de anticorpi, există această componentă celulară a imunității. Există așa numitele celule cu memorie, pot fi limfocite B sau T, care, ca urmare a vaccinării, sunt activate, iar informația respectivă este internalizată și se păstrează la nivelul acestor celule o perioadă lungă de timp. În momentul în care organismul vine din nou în contact cu SARS-CoV-2, aceste celule își amintesc că la un moment dat au mai avut de a face cu așa ceva și încep limfocitele B cu memorie să producă anticorpi, iar limfocitele T se activează și distrug celulele deja infectate cu SARS-CoV-2.
Așa funcționează imunitatea celulară, explicată foarte pe scurt. Și este cumva de la sine înțeles că activarea acestei imunități celulare necesită ceva timp. De aceea, efectul nu poate fi constatat imediat, acest tip de imunitate nu dă o protecție față de infectarea în sine cu SARS-CoV-2, dar ceea ce știm este că stă la baza protecției față de formele simptomatice și grave de boală.
Din punct de vedere practic este o informație extrem de importantă, în condițiile în care avem un număr considerabil de persoane care s-au vaccinat cu două doze din vaccinurile cu ARNm. După un număr de luni, titrul de anticorpi scade, dar asta nu înseamnă neapărat că și protecția acestor persoane scade. Dimpotrivă, protecția față de formele serioase de boală se păstrează. Nu este atât de ușor să testezi această imunitate celulară, să o pui în evidență prin mijloace de laborator, iar cei care ne ascultă nu ar trebui să se gândească în acest moment să-și testeze cumva nivelul de limfocite B și T”.
Percepții, atitudini și comportamente cu privire la vaccinarea COVID-19. Nu Biserica este factorul determinant în rezistența la vaccin, ci lipsa de informație
8% dintre părinții nevaccinați spun că ar putea fi convinși de cineva. Medicii sau specialiștii în domeniul medical sunt cei care i-ar putea determina să se imunizeze pe cei mai mulți (45%), membrii familiei ocupă și ei un loc important (17%), fiind urmați de angajator (9%), preot (5%) sau prieteni (4%).
„Punctul în care mai avem foarte foarte mult de lucrat este în a determina lumea medicală să livreze mesajele potrivite pentru persoanele potrivite. Nu mă refer neapărat la ceea ce vedem în spațiul public, la televizor, pe Facebook, pe rețelele de socializare, ci mă refer în primul rând la relația medic-pacient, la modul în care, de exemplu, medicul de familie ar trebui să înfățișeze această situație pacientului/ persoanei pe care o are în grijă. Cred că aici este o responsabilitate foarte mare. O responsabilitate pe care și medicii de alte specialități o au în momentul în care adresează întrebări în legătură cu vaccinarea. Am auzit și eu foarte multe exemple în care persoanele au fost informate greșit sau complet dezinformate de medici din alte arii terapeutice în privința beneficiilor vaccinării, a indicațiilor. Cred că e mai puțin important ca organismele care reprezintă medicii să iasă la televizor și să anunțe lucruri – este mai important să înceapă să le implementeze”.
Inovația în prevenția cardiovasculară și screeningul nou-născuților
Dr. Marius Geantă, în calitate de co-președinte al Grupului Consultativ Științific și de Sănătate Publică FH Europe, a declarat în cadrul evenimentului Achieving Equity and Innovation in Newborn Screening and in Familial Hypercholesterolemia Paediatric Screening across Europe: „A vorbi despre inovație în prevenția cardiovasculară și screeningul nou-născuților este o obligație, o datorie, o misiune și este singura modalitate acceptabilă de a merge mai departe”.
„Am făcut această afirmație în contextul evenimentului organizat de Președinția Slovenă a UE care și-a propus să identifice cele mai bune practici în prinvința screeningului neonatal și pediatric pentru hipercolesterolemia familială și să găsească modalitățile prin care pot fi implementate la nivelul statelor membre.
Hipercolesterolemia familială a fost proclamată de către OMS în 1998 drept o foarte mare amenințare la adresa sănătății persoanelor care suferă de această boală. Sigur, sună complicat, dar afectează 1 om din 300, ceea ce face ca această boală să nu fie încadrată ca una rară. Sunt zeci de milioane de persoane la nivel global care au anumite modificări, mutații, la nivelul genelor implicate în metabolismul colesterolului. Persoanele respective prezintă valori crescute ale nivelului de colesterol din sânge. Acest lucru la un moment dat se obiectivează la nivelul sistemului de sănătate prin apariția unui infarct miocardic sau a unui AVC mult mai devreme decât ne-am aștepta, de exemplu la vârsta de 4 ani. Știm de 20 și ceva de ani că este o foarte mare problemă. Știm că CDC în SUA plasează utilizarea testării pentru aceste gene ca nivel 1 de evidență, alături de testarea pentru genele BRCA 1 și 2, care știm că sunt asociate cu riscul de apariție a cancerului la sân, de ovare și de prostată.
În același timp, 9 din 10 persoane care au aceste modificări nu știu că le au. Modalitățile de testare sunt diverse, mergând până la testare genetică. 1 din 17 persoane care suferă un infarct miocardic are HF. Avem pe de-o parte o boală genetică relativ răspândită, avem modalități prin care poate fi pusă în evidență, știm că 90% din cei care au această boală nu sunt diagnosticați, avem modalități de intervenție cu scop preventiv, există mai multe clase de medicamente dezvoltate în ultimii ani care i-ar ajuta pe acești oameni să prevină apariția un infarct miocardic, iar pe de altă parte, avem o exemplul a ceea ce se întâmplă la nivel european și în România, faptul că bolile cardiovasculare în continuare reprezintă cea mai mare cauză de mortalitate și morbiditate și o parte din această povară poate fi asociată cu hipercolesterolemia familială”.
Alte subiecte abordate:
- 1 din 6 persoane cu formă severă de Covid-19 din Anglia este o femeie însărcinată nevaccinată
- OMS stabilește un nou Comitet Științific pentru Identificarea Originii Patogenilor și caută noua Boală X
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Stiința360. Dr. Marius Geantă, despre mișcarea anti-vaccin în era Covid-19 și rolul rețelelor sociale
- Podcast #Știința360: Dr. Marius Geantă, despre lansarea Alianței Europene pentru Sănătatea Cardiovasculară: „există boli cardiovasculare care nu depind de stilul de viață – au un determinism genetic”
- Podcast #Știința360: Dr. Marius Geantă, despre nivelul de protecție al persoanelor imunizate natural și ulterior vaccinate și Carta Albă a terapiilor genice