Podcast #Știința360: Dr. Marius Geantă, despre nivelul de protecție al persoanelor imunizate natural și ulterior vaccinate și Carta Albă a terapiilor genice

  • Podcast



Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

 

În cadrul ediției de pe 28 septembrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial COVID-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și lansarea Cartei Albe a terapiilor genice de către Centrul pentru Inovație în Medicină. Documentul poate fi consultat aici.

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

  • Persoanele care s-au imunizat natural și s-au vaccinat ulterior cu vaccinuri ARNm pot neutraliza particulele virale capabile să reziste anticorpilor induși de vaccin

„Ar fi nevoie de un număr de aproximativ 20 de mutații la nivelul proteinei spike pentru a genera variante ale virusului SARS-CoV-2 care să nu mai poată fi acoperite de vaccinurile pe care le avem acum pe piață. Dacă acele mutații apar – nu suntem în această situație, din fericire, acum – problema cea mai mare va fi în legătură cu persoanele care s-au vaccinat și care vor avea o protecție extrem de limitată. Această combinație de trecere prin boală plus administrarea unei doze de vaccin ARNm ar asigura de fapt cea mai bună protecție față de infecția cu SARS-CoV-2 în acest moment.

Acest lucru se poate explica din punct de vedere biologic – în momentul în care organismul se infectează cu SARS-CoV-2, tipul de răspuns imun este mult mai complex față de răspunsul imun obținut prin vaccinare. Reamintesc că vaccinurile determină dezvoltarea unui răspuns imun față de proteina spike, numai că în afară de această proteină mai sunt și alte componente ale virusului care pot determina răspuns imun. În cazul infecției naturale, răspunsul imun este și față de proteina spike și față de celelalte tipuri de proteine conținute de virus. Rolul vaccinării în acest caz este de a mări nivelul de anticorpi, de a face un „push” asupra imunității, ca urmare a trecerii prin boală.

Ca atare, vorbim despre un element calitativ, un spectru mai mare de anticorpi și celule implicate în imunitate, ca urmare a trecerii prin boală și un element cantitativ, anticorpii obținuți ca urmare a vaccinării”.

  • Grecia a reușit să identifice de două ori mai multe cazuri asimptomatice utilizând AI, comparativ cu testarea aleatorie

„Grecia a introdus acest sistem de inteligență artificială încă de anul trecut. Acesta le-a permis să aibă o selecție mult mai bună decât selecția aleatorie, la intrarea în țară, a persoanelor care urmau să fie supuse testării. Autoritățile din Grecia spun că această modalitate i-a ajutat să reducă numărul infecțiilor asociate cu persoanele care au intrat în țară și pe de altă parte a permis să se realizeze o predicție a creșterii numărului de cazuri de COVID-19 în țările de origine ale persoanelor selectate cu acest algoritm și testate la graniță”.

  • Lansarea Cartei Albe a terapiilor genice

„Ceea ce își propune o terapie genică este să înlocuiască acele gene modificate la o persoană care suferă de o anumită boală, boală determinată de acele modificări. Terapiile genice autorizate până acum și cele care urmează să fie autorizate în perioada următoare se adresează unor boli care sunt determinate de modificări la nivelul unei singure gene. Este cazul beta talasemiei sau cazul atrofiei musculare spinale, boală care afectează copiii încă de la naștere, o boală neurologică extrem de gravă, determinată de modificări la nivelul unei singure gene. Fiind o singură genă modificată au fost imaginate modalități tehnologice prin care acea genă să fie corectată. Prin introducerea genei corecte aceasta începe să funcționeze normal, iar persoana respectivă începe să aibă o viață din ce în ce mai apropiată de normal”.

„(…) terapiile genice se administrează o singură dată, iar ratele de succes sunt foarte mari. Terapiile genice vin să schimbe cursul bolii, cursul vieții și chiar destinele unor copii, de cele mai multe ori, pentru care soluțiile de tratament fie nu există, fie sunt extrem de limitate”.

„Obiectivul Cartei Albe este de a identifica la nivelul sistemului de sănătate din România acele modificări care ar trebui să aibă loc pentru a face din terapiile genice o modalitate de tratament la care pacienții să aibă acces cât mai repede, să aibă un acces sustenabil, astfel încât să le schimbe viața. Administrarea acestor terapii genice necesită investiții în infrastructură, acreditarea centrelor, educarea personalului din centre, realizarea de protocoale inclusiv pentru managementul reacțiilor adverse. Terapiile genice vin cu această nevoie de a adapta sistemul de sănătate tocmai pentru a maximiza potențialul lor. Altfel, am putea fi în situația în care se pot găsi fonduri dar administrarea efectivă să întârzie din cauza acestor motive care se găsesc la nivelul spitalului”.

Alte subiecte abordate:

  • Administrarea celei de-a 2-a doze a vaccinului Johnson&Johnson crește protecția față de formele simptomatice la 94%
  • Un studiu canadian utilizat ca argument de către grupurile care se opun vaccinării este fals și a fost retras
  • Agenda SUA-UE pentru combaterea pandemiei globale: vaccinarea echitabilă, salvarea de vieți și reconstruirea securității sanitare

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și: