Podcast #Stiința360. Dr. Marius Geantă, despre mișcarea anti-vaccin în era Covid-19 și rolul rețelelor sociale

  • Podcast



Podcastul Știința 360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

 

În cadrul ediției de pe 12 octombrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial COVID-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și lansarea Cartei Albe a Biomarkerilor în Cancerul Pulmonar Non-microcelular. Documentul descrie evoluția testării moleculare în cancerul pulmonar non-microcelular (NSCLC) și beneficiile aduse în ceea ce privește supraviețuirea pacienților cu acest tip de cancer.

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

Cum poate fi controlată pandemia pe termen lung menținând un meta-echilibru între nr. de cazuri și capacitatea de testare-urmărire-izolare?

”Cred că nu ne putem urca pe un soclu și de acolo să le spunem oamenilor că nu înțeleg absolut nimic despre sănătate, că nu îi interesează propria stare de sănătate și că ar trebui să facă lucrurile într-un anumit fel pentru că așa spunem noi, nu înainte să ne uităm la noi cei care am fi tentați să avem o astfel de atitudine și nu înainte de a conștientiza la nivelul nostru, cei care decid pentru zona sănătății, în ce măsură acest comportament poate fi corelat cu decizii bune pentru sănătatea publică și pentru individ.

Sigur că după un an de propagandă sună ciudat să spunem că vaccinul este o armă importantă dar nu este singura, că pentru a ieși din pandemie avem cu siguranță nevoie de vaccinarea unui număr mare de persoane, dar avem nevoie și de păstrarea unor măsuri non-farmacologice, măcar în anumite perioade de timp. Cred că mai avem nevoie de un lucru care va fi foarte complicat de atins: să definim noi ca societate, în România, ca sistem, care e numărul de decese COVID-19 acceptabil într-un an de zile. Într-adevăr acum pare că ne mutăm dinspre pandemie spre endemie. Endemia înseamnă o situație în care în anumite momente, în anumite teritorii, vom vedea dacă și corelat cu sezonalitatea, numărul de cazuri va crește. Este absolut o utopie să credem că în acele momente noi va trebui să ne gândim la un lockdown în respectivele teritorii. Ce putem face este să încercăm să înțelegem timpuriu de ce ar putea crește numărul de cazuri într-un teritoriu, să avem ceea ce se numește supravegherea circulației virusului – exact cum se întâmplă pentru virusul gripal – și să adaptăm aceste măsuri de sănătate publică pentru a izola teritoriul respectiv și pentru a ține sub control numărul de cazuri.”

Mișcarea anti-vaccin în era Covid-19, facilitată de rețelele de socializare în mod conștient

”Oamenii reacționează mult mai ușor vizavi de ură, vizavi de mesajele negative și așa mai departe. Așa încât în acest mediu guvernat de niște legi complet netransparente ale Facebook, mișcarea anti-vaccin și-a găsit cel mai potrivit cadru. Înainte de era Facebook erau grupuri care activau, unele într-un oraș, altele în alt oraș (…) acum s-au conectat toate între ele și își potențează efectul. Noi cei care suntem pro-vaccinare sau pro-știință, în primul rând că ne conectăm mai greu (…) și chiar dacă am reuși să facem acest lucru, noi nu putem să generăm ură, nu putem să generăm sentimente negative, nu putem să-i determinăm pe oameni să aibă o trăire care să-i facă să dea share, să comenteze șamd. Chiar dacă am reuși e foarte greu să menții această direcție. Însă orice e bazat pe ură, pe contestarea autorității, imediat activează algoritmul Facebook. Este cel mai bun mediu pentru genul acesta de activități”

Prevalența globală și povara tulburărilor depresive și de anxietate în 204 țări și regiuni, în 2020

„În urmă cu 4 ani am realizat un studiu, primul din România, care analiza atitudinile și percepțiile cetățenilor români în legătură cu tulburările psihice și de comportament. Ce m-a surprins pe mine în acel moment a fost rata foarte mare, cred că în jur de 70%, a celor care spuneau că sub nicio formă nu ar fi de acord să locuiască în aceeași casă cu persoane cu tulburări psihice și de comportament. Cred că ar fi foarte interesant să reluăm acest studiu cu aceleași întrebări acum după pandemie, pentru că vrând nevrând, foarte mulți am fost supuși la această încercare în contextul pandemiei”

În 2017, România se afla printre primele 3 țări din Europa în ceea ce privește incidența tulburărilor mintale, depresia ocupând primul loc, cu o incidență de 5%. Pe parcursul vieții, 1 din 4 persoane va suferi la un moment dat o tulburare mintală. Fie că este vorba despre o tulburare gravă (demență, schizofrenie sau diverse dependențe – alcool, droguri), sau una ușoară (depresie sau anxietate), acceptarea și înțelegerea persoanelor suferinde reprezintă principalii pași care duc la integrarea acestora în societate.

Lansarea Cartei Albe a Biomarkerilor în Cancerul Pulmonar Non-microcelular (NSCLC)

„În urmă cu 15 ani era suficient, vorba vine, să spunem că o persoană suferă de cancer pulmonar, pentru că înțelegerea biologică era destul de limitată și fiind limitată, inclusiv soluțiile de tratament erau limitate, mă refer mai cu seamă la chimioterapie. Cam toți pacienții cu forme avansate de boală primeau chimioterapie la acel moment. Ulterior, revoluția biologică a făcut ca sub această umbrelă a cancerului pulmonar să existe mai multe subtipuri, unul dintre ele este acest cancer non-microcelular, un cancer care nu conține celule mici, care la rândul lui, pe baza unor analize aprofundate este împărțit în mai multe subcategorii, unele dintre ele asociate cu anumiți biomarkeri. Biomarkerii am putea să ne imaginăm că sunt ca niște stegulețe care indică unui anumit tratament că acolo este ținta pe care trebuie să o aibă în vedere, spre deosebire de chimioterapie care afectează nu doar celulele canceroase ci și pe cele sănătoase ale organismului”

Alte subiecte abordate:

  • Noi date cu privire la incidența miocarditei post-vaccinare cu vaccinuri ARNm

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și: