Esențial COVID-19. „Percepții, atitudini și comportamente cu privire la vaccinarea COVID-19”: 46% dintre părinții tinerilor cu vârsta între 12 și 18 susțin că sunt vaccinați împotriva COVID-19

  • Esențial COVID-19



Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Accesează Esențial Covid-19

Știrile săptămânii 11-17 octombrie 2021:

 

„Percepții, atitudini și comportamente cu privire la vaccinarea COVID-19”: 46% dintre părinții tinerilor cu vârsta între 12 și 18 susțin că sunt vaccinați împotriva COVID-19

IRES (Institutul Român pentru Evaluare și Strategie) a efectuat recent un studiu sociologic pe tema vaccinării Sars-CoV-2 în rândul părinților copiilor cu vârste cuprinse între 12-18 ani (grupă de vârstă pentru care mai multe vaccinuri anti-Covid-19 sunt aprobate). La această grupă de vârstă, atitudinea părinților cu privire la vaccinare influențează direct imunizarea copiilor și deci rata de protecție în școli.

abonare

Potrivit sondajului, vaccinarea copiilor este strict corelată cu disponibilitatea de vaccinare a părinților lor: 2% dintre copiii vaccinați au părinți nevaccinați, în timp ce în cazul a 97% dintre copiii nevaccinați nici părinții lor nu sunt imunizați împotriva COVID-19. Totodată, testarea copiilor cu vârsta între 12 și 18 ani este mai ridicată în rândul părinților care se încadrează în profilul celor preocupați și informați, care sunt vaccinați sau au trecut prin boală.

7 din 10 părinți ai căror copii cu vârsta între 12 și 18 ani nu s-au imunizat până în prezent ar prefera să nu fie nevoie de imunizarea copiilor, dar aceștia să poată participa la cursuri în format fizic. De altfel, mai mult de jumătate dintre părinții copiilor cu vârsta între 12 și 18 ani spun că nu sunt imunizați și sunt fermi în a declara că nu ar putea fi determinați să facă acest lucru.

Doar 16% dintre părinți au declarat că și-au imunizat deja copilul. O treime dintre elevii de peste 12 ani au fost testați, până în prezent, cel puțin o dată pentru COVID-19, iar 9% au trecut prin boală.

  • Motivul invocat de cei mai mulți (32%) dintre părinții care nu s-au vaccinat până acum (54%) este „lipsa încrederii în vaccin”;
  • „Frica de efectele adverse” ale vaccinului sau ”frica de moarte” este un motiv invocat de 12%;
  • Alți 12% susțin că „nu există virusul” ori sunt de părere că „pandemia este o conspirație”;
  • 6% spun că au contraindicații medicale.

Mai mult de trei sferturi (77%) dintre părinții nevaccinați susțin că nu ar putea fi determinați de nimeni și de nimic să se imunizeze. 11% admit că ar putea exista factori care să îi determine să se vaccineze – 25% recunosc că s-ar imuniza dacă ar fi obligați, pe 11% i-ar determina dacă ar beneficia de mai multe libertăți, 9% ar fi convinși dacă ar avea certitudinea că vaccinul este sigur/ eficient, iar 9% de mai multă informație cu privire la vaccin.

8% dintre părinții nevaccinați spun că ar putea fi convinși de cineva. Medicii sau specialiștii în domeniul medical sunt cei care i-ar putea determina să se imunizeze pe cei mai mulți (45%), membrii familiei ocupă și ei un loc important (17%), fiind urmați de angajator (9%), preot (5%) sau prieteni (4%).

Nu Biserica este factorul determinant în rezistența la vaccin, ci lipsa de informație:„Am rămas surprins să văd că Biserica are un rol mult mai redus față de ceea ce se spunea în spațiul public, fie cu privire la promovarea unui mesaj antivaccin sau despre potențialul de schimbare atitudinală” – a declarat sociologul Dan Jurcan, directorul de cercetare al IRES, pentru Edupedu.ro

Marea Britanie și SUA au secvențiat împreună mai mult de 50% din genomurile virale SARS-CoV-2 disponibile la nivel mondial

Secvențierea genomului SARS-CoV-2 într-un timp record, la doar o lună de la identificarea primelor cazuri de boală, a condus la instrumente cheie pentru controlul pandemiei: dezvoltarea rapidă de teste de diagnostic și producerea de vaccinuri în mai puțin de un an. Dar aceasta este doar o componentă.

Utilizarea potențialului datelor genomice în informarea măsurilor de sănătate publică ar putea fi factorul decisiv, pe termen lung, pentru încheierea pandemiei și esențial pentru pregătirea sistemelor de sănătate în fața viitoarelor epidemii. Apariția de noi variante este un fenomen normal în evoluția virusului, însă este accelerat de urbanizarea și mobilitatea lumii moderne.

Supravegherea genomică virală este o realitate și o practică de rutină în anumite părți ale lumii. UK a secvențiat peste 1 milion de genomuri virale – 25% din toate genomurile SARS-CoV-2 disponibile la nivel mondial. Statele Unite au secvențiat nu mai puțin de 1,2 milioane, însă Marea Britanie este cu siguranță învingătoare în această cursă, raportat la mărimea populației și mobilizarea resurselor încă de la începutul pandemiei.

Puteți citi mai multe: PROPUNERE. Supravegherea prin secvențiere genomică a virusului SARS-CoV-2 în România: recomandările Centrului pentru Inovație în Medicină

Dintre statele europene, Danemarca are unul dintre cele mai performante sisteme de monitorizare genomică, realizând secvențierea genomică pentru mai mult de 30% din cazuri, iar timpul până la returnarea rezultatelor este mai mic de 18 zile.

Sistem de supraveghere genomica

1 din 6 persoane cu formă severă de Covid-19 din Anglia este o femeie însărcinată nevaccinată

Conform datelor NHS England, 1 din 6 pacienți cu COVID-19 în stare gravă sunt femei însărcinate care nu au fost vaccinate.

32% dintre femeile în vârste între 16 și 49 de ani aflate sub suport cardio-respirator (ECMO) în secțiile de terapie intensivă sunt însărcinate. La începutul pandemiei, cifra era de 6%.

De la aprobarea vaccinurilor și până în prezent, s-au adunat multiple dovezi care arată că vaccinul este cel mai eficient mod de a proteja atât mama, cât și bebelușul împotriva unei forme severe de COVID-19. Conform specialiștilor din UK, numărul disproporționat de femei însărcinate nevaccinate în terapie intensivă demonstrează că există un risc semnificativ de boală severă COVID-19 în timpul sarcinii.

OMS stabilește un nou Comitet Științific pentru Identificarea Originii Patogenilor și caută noua Boală X

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat recent un grup de experți care va examina originile noilor agenți patogeni – Scientific Advisory Group for the Origins of Novel Pathogens (SAGO) – inclusiv SARS-CoV-2.

„SAGO va consilia OMS cu privire la dezvoltarea unui cadru global pentru a defini și ghida studiile asupra originilor agenților patogeni emergenți și reemergenți cu potențial epidemic și pandemic, inclusiv SARS-CoV-2. Apariția de noi viruși cu potențialul de a declanșa epidemii și pandemii este un fapt firesc și, deși SARS-CoV-2 este cel mai recent astfel de virus, nu va fi ultimul”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

De asemenea, directorul Organizației Mondiale a Sănătății a avertizat că deși „decesele sunt în scădere în fiecare regiune a lumii, spațiul european este o excepție – mai multe țări se confruntă cu noi valuri de cazuri și decese. Și, desigur, decesele sunt cele mai mari în țările și populațiile cu cel mai mic acces la vaccinuri”.

Vaccinurile ARNm asigură imunitate celulară de durată față de SARS-CoV-2 și variantele acestuia

Vaccinurile tip ARNm, care codifică o versiune stabilizată a proteinei Spike a SARS-CoV-2, au fost administrate pe scară largă, iar datele studiilor clinice au demonstrat o eficacitate de până la 95% în prevenirea bolii COVID-19 simptomatice. Aceste vaccinuri induc răspunsuri imune umorale puternice. Dovezile actuale sugerează că anticorpii circulanți persistă cel puțin 6 luni după vaccinare, deși există o oarecare scădere în timp după a doua doză.

În plus față de producerea de anticorpi, un răspuns imun eficient necesită generarea de celule B și T de memorie de lungă durată. S-a demonstrat că vaccinarea cu ARNm generează răspunsuri ale celulelor T cu memorie specifică Spike, CD4 + și CD8 +. Deși anticorpii sunt deseori corelați cu eficacitatea vaccinului, celulele B de memorie și celulele T de memorie sunt componente importante ale răspunsului imun la antigenele virale și reprezintă un mecanism de protecție important, mai ales în cazurile în care nivelul de anticorpi nu este suficient pentru neutralizarea virală. În astfel de cazuri, celulele B și T de memorie pot fi reactivate rapid, rezultând un control sporit contra replicării virale inițiale și limitând diseminarea virală în organismul gazdei.

Un nou studiu publicat în revista Science demonstrează existența unei memorii imunitare de durată post-vaccinare cu vaccinuri ARNm, atât împotriva variantei inițiale SARS-CoV-2, cât și împotriva variantelor de îngrijorare, precum Alfa, Beta și Delta.

Deși nivelurile de anticorpi au scăzut în timp, au rămas detectabile la majoritatea subiecților la 6 luni. De asemenea, autorii subliniază că vaccinurile ARNm au generat celule B cu memorie, care s-au multiplicat la 3-6 luni după vaccinare.

Citește și: