Esențial COVID-19. Cum poate fi controlată pandemia pe termen lung prin menținerea unui meta-echilibru între numărul de cazuri și capacitatea de testare-urmărire-izolare?




Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Accesează Esențial Covid-19

Știrile săptămânii 4-10 octombrie 2021:

  • Cum poate fi controlată pandemia pe termen lung menținând un meta-echilibru între nr. de cazuri și capacitatea de testare-urmărire-izolare? Influențarea comportamentului uman este esențială

Pe măsură ce SARS-CoV-2 devine endemic și se acumulează cunoștințe despre răspândirea acestuia, devine clar că nici eradicarea globală, nici imunitatea populațională nu vor fi atinse prea curând. Conform directorului CDC (Centrul pentru Prevenția și Prevenirea Bolilor din SUA), factorii care țin de comportamentul uman sunt esențiali pentru câștigarea luptei împotriva Covid-19. Din păcate, afirmația este valabilă și pentru pierderea acestei lupte. Vaccinurile sunt eficiente și aduc beneficii majore pentru protecția individuală, însă dovezile acumulate demonstrează că nu sunt singura soluție împotriva pandemiei, iar rolul măsurilor non-farmacologice este în continuare crucial.

abonare

O simulare matematică analitică, publicată în revista Science Advances, propune o nouă abordare în controlul pandemiei pe termen lung, având la bază echilibrul dintre numărul de cazuri și capacitatea sistemelor sanitare (atât de tratare, cât și de testare și urmărire), pe deoparte, și comportamentul uman responsabil, pe de altă parte.

Conform autorilor, un echilibru stabil la un număr scăzut de cazuri, unde politicile TTI – test-trace-and-isolate (testează-urmărește-izolează) compensează parțial răspândirea locală și rămân necesare doar restricții moderate, este fezabil și ar putea reduce cazurile cumulative (și decesele) de patru ori mai mult decât strategiile care evită doar colapsul spitalelor și a sistemului sanitar, cum a fost cazul României.

În acest echilibru, cazurile zilnice se stabilizează în jur de zece infecții noi la 1 milion de locuitori (de exemplu, România a înregistrat doar 26 de infectări pe 21 iunie 2021). Echilibrul este pus în pericol dacă restricțiile moderate sunt eliminate și numărul de cazuri crește prea mult. Un lockdown de 4 săptămâni poate restabili ordinea, însă dacă se mențin strategiile de testare și urmărire a contacților, lockdown-urile recurente nu sunt necesare. România a avut șansa de a porni motoarele unei strategii TTI eficiente în urmă cu doar câteva luni, în iunie-iulie.

Simularea poate fi adaptată la parametri particulari, accesând următoarea platformă: http://covid19-metastability.ds.mpg.de/

  • Datele din viața reală susțin utilizarea unor filtre speciale pentru eliminarea SARS-CoV-2 din aer

Transmiterea SARS-CoV-2 intraspitalicească este în continuare o problemă, în ciuda echipamentelor de protecție și a circuitelor separate. Noi date din viața reală susțin utilizarea unor filtre portabile speciale de aer pentru a reduce această transmitere. Rezultatele analizei au fost publicate în medRxiv și se află încă în stadiul de preprint.

Echipa de specialiști de la Addenbrooke’s Hospital (Cambridge, UK), unde a fost efectuat studiul, a ales filtre HEPA – high-efficiency particulate air. Pentru a determina modul în care filtrele rezistă condițiilor din lumea reală, aparatele de filtrare au fost instalate în două secții COVID-19 complet ocupate – o secție generală și o unitate de terapie intensivă.

În secția generală, au fost identificate particule SARS-CoV-2 în aer când filtrul era oprit, dar nu și când era pornit. Surprinzător, aerul secției ATI conținea mai puține particule virale, chiar și atunci când filtrul era oprit. Autorii sugerează mai multe motive posibile pentru acest lucru, inclusiv replicarea virală mai lentă în etapele ulterioare ale bolii. Așadar, măsurile de eliminare a virusului din aer ar putea fi mai importante în secțiile generale decât în ATI. Extinzând utilizarea filtrelor, acestea ar putea reduce transmiterea și în alte locuri esențiale – de exemplu, în școli.

În plus,atunci când filtrele au fost oprite, aerul din ambele secții conținea cantități detectabile de alți agenți patogeni care provoacă infecții în spitale, cum ar fi Staphylococcus aureusEscherichia coli și Streptococcus pyogenes. Filtrele le-au eliminat în mare măsură. Deși în opinia generală, aceste organisme nu se răspândesc prin aer, studiul sugerează contrariul – că aceste infecții se pot răspândi și prin aerosoli.

  • Mișcarea anti-vaccin în era Covid-19, facilitată de rețelele de socializare în mod conștient

Un raport de la finalul 2020 al Centre for Countering Digital Hate (CCDH) a criticat companiile de social media pentru că au permis ca mișcarea anti-vaccin să rămână pe platformele lor. Autorii raportului subliniau că anumite conturi de pe rețelele sociale deținute de lideri de opinie anti-vaccinare și-au crescut numărul de urmăritori cu cel puțin 7-8 milioane de persoane începând cu 2019.

CCDH avertiza la acel moment că mișcarea anti-vaccin, care este în continuă creștere, ar putea submina lansarea oricărui viitor vaccin împotriva COVID-19. 31 de milioane de oameni urmăreau grupuri antivaccinare pe Facebook, 17 milioane de persoane abonându-se la conturi similare pe YouTube.

Un alt sondaj CCDH, publicat alături de raport, arăta că aproximativ unul din șase britanici era reticent la vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 – persoanele care se bazau pe rețelele de socializare pentru informații despre pandemie erau mai ezitante cu privire la vaccinare. Alte studii au arătat reticența la măsurile non-farmacologice. În același timp, în România, mai multe sondaje măsurau de asemenea disponibilitatea oamenilor de a se vaccina și de a fi complianți la măsuri. O proporție semnificativă era indecisă. Un an mai târziu, 67% din populația UK este vaccinată cu schemă completă. În România, doar 28%.

Concluziile CCDH sunt la fel de importante, poate chiar mai importante în 2021, atât în contextul epidemiologic actual, cât și ca urmare a acuzațiilor recente aduse Facebook de către persoane din interior, cu privire la conștientizarea răului provocat de platformele deținute (printre care Instagram), mai ales prin influențarea tinerilor și adolescenților sub 18 ani.

  • Noi date cu privire la incidența miocarditei post-vaccinare cu vaccinuri tip ARNm

Comitetul de experți în farmacovigilență al Agenției Europene a Medicamentului (EMA) concluziona la începutul lunii iulie 2021 faptul că în urma administrării vaccinurilor produse de Pfizer și Moderna pot apărea cazuri foarte rare de miocardită sau pericardită. În consecință, PRAC recomanda includerea miocarditei și a pericarditei drept efecte secundare în prospectele celor două vaccinuri.

În următoarele luni s-au acumulat multiple dovezi despre acest efect secundar. Recent, anumite state au oprit sau restricționat administrarea vaccinurilor ARNm la o singură doză pentru tineri. De exemplu, Suedia a restricționat administrarea vaccinului Moderna celor născuți după anul 1991.

Două noi analize pe date din Israel privind vaccinarea cu Comirnaty au fost publicate în NEJM. Concluzii:

În rândul celor peste 2,5 milioane de persoane, cu vârste între 16 și 54 de ani, care au primit cel puțin o doză de vaccin BNT162b2, incidența estimată a miocarditei a fost de 2,13 cazuri la 100.000 de persoane (în total, 54 de cazuri de miocardită identificate); cea mai mare incidență a fost în rândul persoanelor de sex masculin cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani. Majoritatea cazurilor de miocardită au fost ușoare (76%) sau moderate (22%) ca severitate. După o monitorizare mediană de 83 de zile de la apariția miocarditei, 1 pacient a fost readmis în spital și 1 a murit din cauză necunoscută după externare.

Al doilea studiu, mai larg, a analizat cazurile de miocardită raportate între 20 decembrie 2020 și 31 mai 2021 (peste 5 milioane de israelieni au fost imunizați cu ambele doze Comirnaty până la finalul lui mai 2021). Dintre cele 304 persoane cu simptome de miocardită, 21 primiseră un diagnostic alternativ. Din restul de 283 de cazuri, 142 au avut loc după administrarea vaccinului (nu se face distincția dacă o doză sau ambele); din aceste cazuri, 136 de diagnostice au fost definitive sau probabile. Prezentarea clinică a fost considerată ușoară la 129 de pacienți (95%); un caz a fost fatal. Cel mai mare risc a fost observat la persoanele de sex masculin cu vârsta între 16 și 19 ani.

  • Prevalența globală și povara tulburărilor depresive și de anxietate în 204 țări și regiuni, în 2020

În fiecare an, data de 10 octombrie este dedicată creșterii conștientizării despre importanța sănătății mintale. Tema de anul acesta este „Sănătatea mintală într-o lume inegală”. Problemele de sănătate mintală afectează anual peste 80 de milioane de europeni. 16% din populația europeană suferă de tulburări mintale. Pandemia actuală a afectat sănătatea mintală a zeci de milioane de oameni și a accentuat problemele deja existente.

De exemplu, în timpul celui de-al doilea val pandemic (iulie-octombrie 2020), ratele de suicid din Japonia au crescut cu 16%, în timp ce în SUA, 25% dintre tinerii între 18 și 24 ani au raportat o creștere a consumului de substanțe pentru a face față stresului legat de pandemie. În absența măsurilor urgente și eficiente, pandemia va adânci criza sănătății mintale, mai ales în rândul tinerilor. Efectele negative vor continua să fie resimțite chiar și după ce această criză de sănătate publică va trece

Un studiu recent, publicat în The Lancet, susține nevoia de adresare susținută și rapidă a crizei sănătății mintale. Conform estimărilor, locațiile cele mai afectate de pandemie în 2020, măsurate în funcție de mobilitatea populațională scăzută și rata zilnică de infectare, au avut cele mai mari creșteri ale prevalenței tulburărilor depresive majore și ale tulburărilor de anxietate – nu mai puțin de 53,2 milioane de cazuri de tulburare depresivă majoră la nivel global au apărut din cauza pandemiei. De asemenea, se estimează încă 76 de milioane de cazuri de tulburări de anxietate, suplimentar apărute ca urmare a impactului pandemiei, la nivel global.

Sursa: Global prevalence and burden of depressive and anxiety disorders in 204 countries and territories in 2020 due to the COVID-19 pandemic

Știrile esențiale COVID-19 din săptămânile anterioare.