Esențial COVID-19. Doar 6% din genomurile SARS-CoV-2 introduse în baza de date GISAID provin din țări cu venituri mici și mijlocii
Accesează Esențial Covid-19
Știrile săptămânii 23-29 august 2021:
FDA acordă aprobarea completă pentru vaccinul Comirnaty, cu indicație în prevenția bolii COVID-19 la persoanele cu vârste de peste 16 ani
Pe 23 august, FDA (Food and Drug Administration) a aprobat vaccinul Comirnaty, produs de Pfizer/BioNTech, pentru prevenția bolii COVID-19 la persoanele cu vârste de peste 16 ani. Vaccinul este în continuare disp
Noi date din studiul de fază III care a condus la emiterea EUA au stat la baza aprobării complete a vaccinului. 20.000 de persoane au primit vaccinul și alte 20.000 au primit placebo în cadrul studiului, iar rezultatele au indicat o eficacitate de 91% în prevenția bolii COVID-19.
Peste 60% din populația Statelor Unite ale Americii a primit cel puțin o doză de vaccin contra COVID-19. Un sondaj american arată că 3 din 10 persoane nevaccinate ar accepta vaccinul dacă acesta ar fi aprobat complet, nu doar în regim de urgență. Decizia FDA va facilita accesul la vaccin în cadrul diferitelor instituții și ar putea crește numărul persoanelor vaccinate. Aprobarea sub BLA înseamnă că medicii vor putea prescrie vaccinul „off-label”, în cazurile în care ar fi nevoie de o a treia doză.
onibil și sub autorizație în regim de urgență (EUA – emergency use authorisation) pentru categoria de vârstă 12-15 ani și pentru anumite categorii vulnerabile (pacienții imunosupresați).
Aprobarea completă, sub statutul BLA (Biologics License Application), înseamnă că vaccinul întrunește toate standardele FDA pentru siguranță și eficacitate, pe baza datelor din studii preclinice, clinice, din datele reunite în perioada în care a fost aprobat doar sub EUA, precum și standardele de calitate legate de procesul de fabricație.
Studiu CDC: persoanele care se recuperează în urma COVID-19 pot avea un status fizic mai precar decât pacienții oncologici
Comparativ cu persoanele înrolate în programe de reabilitare oncologică, persoanele care au trecut prin boala COVID-19 și urmează programe de recuperare, se prezintă cu o stare fizică precară, care le afectează mai mult activitățile cotidiene. De asemenea, recuperarea post-COVID-19 implică o utilizare mai frecventă a serviciilor de sănătate.
Observațiile provin dintr-un studiu recent, realizat de CDC (Centers for Disease Control and Prevention) care a comparat un grup de 1.295 de pacienți la care persistă simptomele în urma COVID-19 cu un grup de control care a inclus 2.395 de pacienți cu cancer.
O treime din pacienții care au avut COVID-19 își descriu starea generală ca fiind precară, comparativ cu doar un sfert din pacienții oncologici. Durerea și afectarea capacității de a realiza activități fizice sunt mai frecvente în cazul pacienților care se recuperează în urma COVID-19. Peste o treime dintre aceștia consideră că este dificil să realizeze activități cotidiene, să urce scările sau să meargă timp de 15 minute.
De asemenea, pacienții care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 raportează mai frecvent afectarea stării psihice. Deși majoritatea celor din grupul COVID-19 sunt persoane tinere, de sex masculin și au un loc de muncă stabil, 72% prezintă slăbiciune musculară generalizată, comparativ cu 40% dintre pacienții oncologici.
Autorii studiului au concluzionat că sistemele de sănătate ar trebui să recunoască nevoile acestei categorii de populație. Persoanele care au trecut prin COVID-19 ar putea avea nevoie de servicii medicale speciale, pentru reabilitare fizică și psihică.
Doar 6% din genomurile SARS-CoV-2 introduse în baza de date GISAID provin din țări cu venituri mici și mijlocii
Până la data de 20 iulie 2021, peste 2 milioane de genomuri SARS-CoV-2 au fost introduse în GISAID, o platformă globală care cuprinde o bază de date cu genomurile virusurilor gripale și coronavirusului SARS-CoV-2. 94% dintre genomurile SARS-CoV-2 introduse până în prezent provin din țări cu venituri mari și 6% din țări cu venituri mici și mijlocii.
Rezultatele fac parte dintr-un studiu publicat recent, care este încă în curs de revizuire (preprint). Studiul cuprinde o analiză comprehensivă a strategiilor de supraveghere genomică adoptate global, consecințele acestora, precum și soluții pentru maximizarea rolului secvențierii genomice pentru informarea deciziilor de sănătate publică.
Danemarca are unul dintre cele mai performante sisteme de monitorizare genomică, realizând secvențierea genomică pentru mai mult de 30% din cazuri, iar timpul până la returnarea rezultatelor este mai mic de 18 zile. Perioada cuprinsă între colectarea probei și publicarea genomului variază semnificativ la nivel global, între 19 zile în Europa de Nord și 78 de zile în Africa Centrală și de Est.
Pe măsură ce pandemia a evoluat și incidența cazurilor COVID-19 a crescut, puține țări au reușit să mențină o capacitate mare a secvențierii genomurilor virale (peste 5% din cazuri secvențiate). Țările care realizează puține secvențieri detectează și mai puține linii genetice SARS-CoV-2 și ratează multe dintre variantele circulante. Atunci când prevalența unei linii genetice rare este de 2%, ar trebui să fie secvențiate 300 de cazuri pentru ca aceasta să fie detectată cu o probabilitate de 95%.
Autorii recomandă ca instituțiile de sănătate publică să crească capacitatea de secvențiere la cel puțin 0,5% din cazuri pe săptămână, atunci când incidența e mare (100 cazuri/100.000). În acest scenariu ar trebui să se realizeze secvențierea unui genom la 200.000 de locuitori.
Cel mai amplu studiu din viața reală confirmă siguranța vaccinului Pfizer/BioNTech
Un studiu care a inclus aproape 2 milioane de persoane, arată că riscurile trecerii prin infecția cu SARS-CoV-2 sunt mult mai mari decât riscurile vaccinării. Studiul, realizat de Clalit Research Institute din Israel, în colaborare cu Universitatea Harvard a analizat una dintre cele mai mari baze de date medicale din lume, pentru examinarea siguranței vaccinului Pfizer/BioNTech. Tentativele anterioare pentru caracterizarea profilului de siguranță al vaccinului s-au bazat pe raportarea voluntară din partea persoanelor vaccinate. Studiul actual se bazează pe dosarele electronice anonimizate de la milioane de persoane, analiza fiind mult mai complexă. Rezultatele au fost publicate în New England Journal of Medicine.
Au fost comparate ratele de apariție a 25 de reacții adverse între persoane vaccinate și nevaccinate și într-o analiză separată au fost comparate reacțiile adverse care apar la persoane nevaccinate infectate cu SARS-CoV-2 și persoane nevaccinate și fără COVID-19. S-au înregistrat mai puține efecte adverse la persoanele vaccinate. În ceea ce privește riscul de miocardită, s-au înregistrat 2,7 cazuri la 100.000 de persoane vaccinate și 11 cazuri la 100.000 de persoane infectate, nevaccinate. Infecția cu SARS-CoV-2 a fost asociată cu un risc mai mare de pericardită, aritmii, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, tromboză venoasă profundă.
„Rezultatele studiului ar trebui să faciliteze decizia individuală bazată pe profilul de risc-beneficiu și, în opinia noastră, reprezintă un argument puternic în favoarea vaccinării” – Prof. Ran Balicer, directorul Clalit Research Institute
Vaccinarea persoanelor care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 conduce la un răspuns imun superior comparativ cu cel al persoanelor nevaccinate, care au dezvoltat imunitate naturală
Un alt studiu amplu realizat în Israel a comparat imunitatea naturală, dobândită în urma infecției cu SARS-CoV-2 cu cea indusă prin vaccinare. Rezultatele preliminare arată că „persoanele fără infecție în antecedente, dar care au primit ambele doze din vaccinul Pfizer-BioNTech avut un risc de până la 6 ori mai mare de a se infecta cu varianta Delta și de 7 ori mai mare de a dezvolta o formă simptomatică de boală față de cei nevaccinați care au trecut prin infecție”. Studiul observațional este însă în curs de evaluare de un comitet de specialitate, fiind publicat în format „pre-print” iar rezultatele trebuie interpretate cu precauție.
Cei care au avut COVID-19 și au primit o doză din vaccinul Pfizer-BioNTech au dezvoltat un răspuns imun și mai bun, comparativ cu persoanele nevaccinate, care au trecut prin boală. Rezultatele studiului ar putea informa decizii importante de sănătate publică – de exemplu, dacă persoanele care au trecut prin boală trebuie să primească ambele doze din vaccinul ARNm.
Rezultatele nu implică faptul că se preferă trecerea prin boală în defavoarea vaccinului. Experții în sănătate publică și boli infecțioase avertizează că aceste date demonstrează valoarea imunității naturale, însă trebuie analizate prin prisma mai multor factori, printre care designul și metodologia studiului. Fiind o analiză retrospectivă, participanții la studiu nu au putut fi testați regulat pentru evaluarea dinamicii cazurilor noi de infectare, infecțiilor simptomatice, spitalizărilor, deceselor.
De altfel, cercetări anterioare au demonstrat că persoanele care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 și s-au vaccinat ulterior au un răspuns imun optim, o concluzie care se regăsește și în studiul actual.
În acest context, sunt necesare studii suplimentare pentru validarea acestor observații, bazate pe analize prospective, care să includă testarea regulată a participanților.