Dr. Marius Geantă: „A vorbi despre inovație în prevenția cardiovasculară și screeningul nou-născuților este o obligație, o datorie, o misiune și este singura modalitate acceptabilă de a merge mai departe”

  • Prevenție



Programul sloven dedicat screeningului pediatric pentru hipercolesterolemie familială (HF) și screeningul nou-născuților a fost identificat drept model de bune practici de către Comisia Europeană, alături de programe similare din Olanda și Republica Cehă. În contextul Președinției la Consiliul Uniunii Europene din 2021, Slovenia conduce o inițiativă menită să consolideze cooperarea și echitatea în furnizarea screening-ului pediatric pentru nou-născuți și HF la nivelul Uniunii Europene, cu focus pe regiunile din Estul și Centrul Europei. Evenimentul Achieving Equity and Innovation in Newborn Screening and in Familial Hypercholesterolemia Paediatric Screening across Europe a avut loc pe 11 octombrie în format virtual și a reunit reprezentanți ai autorităților slovene, reprezentanți de la nivelul Parlamentului European și Comisiei Europene, precum și ai societăților civile și de pacienți.

Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină și co-președinte al Grupului Consultativ Științific și de Sănătate Publică FH Europe, a vorbit în cadrul evenimentului despre nevoia de inovație în managementul bolilor cardiovasculare și despre cum hipercolesterolemia familială poate fi un model în acest sens: „A vorbi despre inovație este o obligație, o datorie, o misiune și este singura modalitate acceptabilă de a merge mai departe”.

abonare

„În urmă cu 8 ani, când am co-fondat Centrul pentru Inovație în Medicină, nu mă așteptam ca inovația să devină un cuvânt cheie într-un timp atât de scurt. Acum este în general dificil să captezi atenția publicului atunci când vorbești despre inovație. Dar pentru pacienții cu boli cardiovasculare, a vorbi despre inovație este o obligație, o datorie, o misiune. Este singura cale acceptabilă de urmat. De fapt, ce înseamnă inovația în bolile cardiovasculare?

Să luăm în considerare cazul unei persoane care merge la spital cu dureri în piept și este diagnosticată cu infarct miocardic. El sau ea este relativ tânăr, nu este supraponderal, trăiește lângă un parc, nu fumează și consumă alcool ocazional. Cu alte cuvinte, el a respectat toate sau aproape toate recomandările pentru sănătatea cardiovasculară. Și totuși a suferit un infarct miocardic timpuriu care ar fi putut fi prevenit.

Aceasta este clasica abordare one-size-fits-all, care guvernează în prezent domeniul prevenirii BCV primare, secundare și terțiare. BCV sunt în continuare percepute ca boli ale stilului de viață. Factorii care țin de stilul de viață sunt importanți, dar trebuie să fie clar că multe afecțiuni cardiovasculare nu pot fi astfel prevenite, deoarece sunt boli moștenite, genetice. Revoluția biologică, parte a celei de-a patra revoluții industriale, ne permite acum să avem o definiție înaltă a BCV și să inovăm în gestionarea bolilor cardiovasculare, printr-o abordare precisă și personalizată.

Hipercolesterolemia familială este o afecțiune genetică comună care pune viața în pericol și care, dacă nu este tratată, poate duce la IM precoce. De mulți ani avem instrumentele capabile să detecteze, să diagnosticheze și să trateze precoce FH. Dar 9 din 10 cazuri de FH nu sunt diagnosticate.

Trebuie să ne gândim din nou, să ne imaginăm, să reinventăm modelul de prevenire a BCV, pentru a trece de la modelul populațional la un model centrat pe cetățean sau pacient, luând în considerare factorii de risc individuali și toți factorii determinanți ai sănătății.

Avem nevoie de inovație reală, nu de inovare de dragul inovației, ci de inovația care ne va ajuta să prevenim ceea ce poate fi prevenit, în funcție de progresul științific al momentului”.

Multiple oportunități la nivel european

„În primul rând, avem știința de partea noastră, cu evoluțiile în domeniul genomicii, geneticii, datelor și biofarmaceuticelor. În al doilea rând, avem deja exemple de implementare a screening-ului FH în unele state membre ale UE. În al treilea rând, avem ocazia adusă de pandemie de a reconfigura rolul UE în sănătate. În al patrulea rând, avem deja experiență cu o altă boală cronică, cancerul, pentru care există atât un plan european, cât și o misiune de cercetare. Și noi, ca comunitate, ar trebui să învățăm din aceasta.

La nivelul UE avem nevoie de noi modele de screening și depistare a bolilor cardiovasculare și, pentru a fi puse în aplicare, trebuie să transformăm sistemele de sănătate pentru a permite încorporarea inovațiilor care există deja și care nu sunt încă utilizate, dar și acele inovații care vor apărea în următorii ani”.

Citește și: