Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre cunoștințele și atitudinile românilor față de știință: „Sistemul educațional și sistemul de sănătate au eșuat în a oferi educația pentru sănătate”
Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.
În cadrul ediției de pe 26 octombrie 2021 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial COVID-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și rezultatele Eurobarometrului 2021 despre „Cunoștințele și atitudinile cetățenilor europeni față de știință și tehnologie”.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
„Rezultatele din acest Eurobarometru nu sunt surprinzătoare în sine. Ne așteptam ca nivelul cunoștințelor în privința științei și tehnologiei să fie redus, poate nu chiar atât de redus. Ne așteptam ca atitudinile față de știință și tehnologie să fie mai degrabă la polul negativ decât pozitiv. Unde însă cred că lucrurile au depășit anticipările este în gap-ul foarte mare dintre România, care este foarte aproape de Bulgaria, și restul țărilor din UE. Totuși, suntem de aproape 15 ani membrii ai Uniunii Europene, ne amintim perioada de pre-aderare care a presupus aproximativ 7 ani de pregătire. Avem peste 2 decenii în care am fost aproape de spiritul European. Pare că acest interval de timp nu numai că nu ne-a ajutat să recuperăm decalajele, dar din păcate iată că acestea devin din ce în ce mai mari.
Noi ne așteptam ca lucrurile să stea așa. Am vorbit de atâtea ori în ultimii ani împreună despre atitudinile și percepțiile populației României în relație cu unele boli cronice. Vă amintiți studiile realizate pe tema cancerului, a diabetului, a tulburărilor psihice și de comportament. (…) acele atitudini au o manifestare la nivel individual și poate la nivelul familiei, dar nu influențează, sau nu ne dăm noi seama că influențează sistemul de sănătate și societatea. Pandemia COVID-19 aduce de fapt o scenă foarte largă pe care se manifestă aceste atitudini și percepții. Pe fond, lucrurile stau la fel, numai că discutând despre o boală infecțioasă și despre răspândirea ei la nivel global, aceste atitudini și percepții în legătură cu mijloacele care ne-ar ajuta să controlăm pandemia, de fapt ajung să ne influențeze pe toți. Nu este nicio diferență între a avea o atitudine negativă față de vaccinarea anti-HPV sau o atitudine negativă față de prezentarea la medic pentru o procedură de screening și atitudinile față de vaccinarea anti-COVID-19 sau atitudinile față de purtarea măștii”
În ceea ce privește analfabetismul științific medical, cred că trebuie să separăm puțin lucrurile și să vorbim despre două sisteme – sistemul educațional și sistemul de sănătate. În intersecția lor este ideea de educație pentru sănătate. Aceste sisteme au eșuat. Nu avem, cred, niciun argument care să ne facă să spunem că lucrurile stau altfel.
Cum au răspuns guvernele și instituțiile de sănătate publică la infodemie?
„Oferta de informație de calitate, informație care să-i ajute cu adevărat pe oameni să se protejeze față de dezinformare și să-i ajute să ia decizii corecte pentru sănătatea lor, această ofertă este extrem de limitată. Ceea ce facem noi pe subiectul pandemiei de mai bine de 1 an și jumătate, și în general pe componenta de alfabetizare pentru inovația în sănătate de peste 4 ani de zile, reprezintă o excepție în peisajul mass-media din România.
Ar fi nevoie de mult mai multe astfel inițiative, astfel încât oamenii să se întâlnească efectiv în social media sau când caută pe motoarele de căutare, să găsească și alte informații. Din păcate, acum sunt foarte multe informațiile greșite, dezinformările, știrile false. Dar din păcate există și o zonă de ceață, la care, tot din păcate, contribuim și noi – comunitatea medicală – nereușind să explicăm lucrurile. Iar raportul despre care vorbim, al Observatorului European, spune că de foarte multe ori, modul în care sunt redate informațiile către public este prea tehnic. Una este să avem un limbaj care să fie o barieră pentru persoana care citește și alta este să ai un limbaj cu foarte multe elemente științifice, dar din modul în care este formulat mesajul, persoana respectivă să înțeleagă esența și eventual să fie curioasă să caute și ce este în spatele termenilor poate prea științifici pentru unii dintre noi”.
Sexul fătului influențează capacitatea mamei de a dezvolta anticorpi contra SARS-CoV-2 și transferul acestor anticorpi la copil
„Această temă a influenței sexului în relație cu COVID-19 a existat și este normal să existe încă de la începutul pandemiei. De-a lungul timpului s-a constatat că față de susceptibilitatea de a se infecta cu SARS-CoV-2, băieții sunt mai predispuși decât fetele, la fel și în privința formelor grave de boală, sexul masculin este mai afectat. Dacă ne uităm chiar și la reacțiile adverse de pericardită și miocardită, ele sunt mai frecvente la adolescenții de sex masculin. Pare că există o diferență față de sexul persoanei respective.
Studiul pe care l-ați citat ne arată că femeile însărcinate cu un făt de sex masculin dezvoltă o reacție imunologică mai slabă decât cele însărcinate cu un făt de sex feminin. Este o concluzie extrem de interesantă, dar pe care eu aș încadra-o mai degrabă în zona aceasta a efortului continuu de a înțelege cât mai bine boala, manifestările ei și grupurile la risc. Desigur, asta nu ar trebui să influențeze decizia unei persoane însărcinate de a se vaccina sau nu. Recomandarea de vaccinare este fermă practic în orice moment pe parcursul sarcinii și alăptării, dacă nu s-a vaccinat până la momentul nașterii. Aceasta este o perioadă de susceptibilitate foarte mare la infecție din cauza scăderii imunității despre care știm că se întâmplă în perioada sarcinii și se menține și după aceea. Un beneficiu al vaccinării gravidei sau mamei este că anticorpii formați reușesc să treacă la făt fie prin placentă, fie prin laptele matern și să-i asigure și lui protecția”.
Alte subiecte abordate:
- EMA a început evaluarea vaccinului Comirnaty pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani;
- A treia doză din vaccinul Pfizer/BioNTech, eficacitate de 95,6% contra COVID-19;
- Marea Britanie monitorizează varianta Delta Plus.
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre atitudinile și percepțiile românilor cu privire la vaccinarea COVID-19. Conform sondajului IRES, nu Biserica este factorul determinant în rezistența la vaccin, ci lipsa de informație
- Podcast #Stiința360. Dr. Marius Geantă, despre mișcarea anti-vaccin în era Covid-19 și rolul rețelelor sociale
- Podcast #Știința360: Dr. Marius Geantă, despre lansarea Alianței Europene pentru Sănătatea Cardiovasculară: „există boli cardiovasculare care nu depind de stilul de viață – au un determinism genetic”