Esențial COVID-19. Cum au răspuns guvernele și instituțiile de sănătate publică la infodemie? Raport EU Observatory: creșterea nivelului de health literacy trebuie să devină o prioritate
Accesează Esențial Covid-19. Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Știrile săptămânii 18-24 octombrie 2021, comentate de Dr. Marius Geantă, în cadrul emisiunii Știința 360, de la Radio România Cultural:
- Agenția Europeană a Medicamentului a început evaluarea vaccinului Comirnaty pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani
Vaccinul ARNm Comirnaty produs de Pfizer/BioNTech este autorizat în prezent pentru imunizarea persoanelor cu vârste de peste 12 ani. Comitetul pentru Produse medicale de Uz Uman (CHMP) din cadrul EMA urmează să analizeze datele disponibile pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani.
Pe 20 septembrie Pfizer anunța rezultatele din primul studiu care a evaluat un vaccin COVID-19 la copii cu vârste sub 12 ani. Studiul de fază 2/3 a demonstrat un profil de siguranță favorabil și dezvoltarea de anticorpi neutralizanți în urma administrării unei doze de vaccin Comirnaty (într-o doză mai mică decât la persoanele de peste 12 ani).
În perioada următoare se așteaptă un răspuns și din partea FDA (Food and Drug administration) care a stabilit o întâlnire pentru evaluarea datelor, pe 26 octombrie.
Pfizer și BioNTech au început studiile pentru evaluarea vaccinului de tip ARNm contra COVID-19 și pentru grupa de vârstă 6 luni-2 ani și pentru copii cu vârste cuprinse între 2 și 5 ani. Rezultatele sunt așteptate până la finalul anului.
- A treia doză din vaccinul Pfizer/BioNTech, eficacitate de 95,6% contra COVID-19
Primele rezultate dintr-un studiu randomizat de fază III demonstrează eficacitatea administrării unei doze suplimentare de vaccin Pfizer/BioNtech la persoanele care au urmat schema inițială de vaccinare cu două doze. Administrarea celei de-a treia doze determină o eficacitate de 95,6% comparativ cu administrarea a două doze și placebo.
10.000 de participanți cu vârste de peste 16 ani, care au urmat schema completă de vaccinare cu două doze, au fost incluși în studiu. S-au înregistrat 5 cazuri de infecție COVID-19 în grupul care a primit a treia doză comparativ cu 109 cazuri în grupul placebo. Multiple analize de subgrup arată o eficacitate susținută, indiferent de vârstă, sex, rasă sau comorbidități. Studiul s-a desfășurat în perioada în care varianta Delta era dominantă. Profilul de siguranță este similar cu datele deja existente.
Față de cercetările anterioare, care au determinat doar efectele asupra nivelului de anticorpi, acest studiu a demonstrat efectele asupra infectării. Studiul este în curs de revizuire, iar rezultatele detaliate urmează a fi disponibile pentru autoritățile internaționale de reglementare (FDA, EMA).
- Sexul fătului influențează capacitatea mamei de a dezvolta anticorpi contra SARS-CoV-2 și transferul acestor anticorpi la copil
Studiile epidemiologice au arătat până acum că atât adulții, cât și copiii de sex masculin dezvoltă forme mai severe de COVID-19 decât persoanele de sex feminin și sunt mai susceptibili la infecție. Deși diferențele dintre sexe în ceea ce privește răspunsul imun contra SARS-CoV-2 sunt multifactoriale, un studiu publicat recent în Science Translational Medicine aduce date importante despre mecanismele imune care încep încă din viața intrauterină.
Femeile gravide cu fetuși de sex masculin prezintă un titru mai scăzut de anticorpi specifici pentru SARS-COV-2, decât cele care urmau să nască fete, iar transferul de anticorpi la făt este, de asemenea, mai redus. Rezultatele indică faptul că sexul fătului poate influența răspunsul imun matern contra virusului SARS-CoV-2.
Studiul a inclus 68 de femei gravide, dintre care 38 infectate în timpul sarcinii, majoritatea având forme ușoare sau moderate de COVID-19. S-au măsurat valorile anticorpilor în sângele matern și în sângele fetal, analizând probe din placentă și din cordonul ombilical. În cazul femeilor infectate cu SARS-CoV-2 și gravide cu fetuși de sex masculin, se observă o expresie mai ridicată a genelor stimulate de interferon (interferon-stimulated gene, ISG), care joacă un rol esențial în protecția față de infecțiile virale. Totuși, supraexpresia acestor gene poate determina un răspuns inflamator intrauterin care reduce capacitatea de transfer a anticorpilor de la mamă.
Același tip de răspuns s-a observat și în cazul bărbaților infectați cu SARS-CoV-2. Un studiu din 2020 arată rezultate similare: bărbații infectați prezentau valori crescute ale unor citokine pro-inflamatorii, ceea ce poate explica vulnerabilitatea acestora și dezvoltarea unor forme mai severe de COVID-19.
Un alt studiu recent aduce noi date despre mecanismele imune la femeile însărcinate la care se administrează vaccinurile de tip ARNm. Rezultatele arată faptul că în timpul sarcinii se dezvoltă răspuns imun mai redus după prima doză și pentru femeile gravide nu trebuie să se întârzie administrarea celei de-a doua doze – respectarea schemei complete de vaccinare este esențială pentru o protecție optimă.
- Marea Britanie monitorizează varianta Delta Plus, asociată cu o transmisibilitate crescută a infecției
Noi date din Marea Britanie arată că 6% din cazurile de COVID-19 sunt determinate de varianta Delta-Plus. Pe 20 octombrie 2021, UKHSA (UK Health Security Agency) a încadrat linia genetică Delta AY.4.2 (o formă a variantei Delta numită și Delta Plus) în categoria de Variantă sub investigație (VUI – variant under investigation). Aceasta a primit denumirea oficială VUI-21OCT-01.
Până la 20 octombrie au fost identificate peste 15.000 cazuri cu VUI-21OCT-01, confirmate prin secvențierea întregului genom viral. Cazurile au fost confirmate în toate cele 9 regiuni ale Angliei.
Genomul VUI-21OCT-01 nu prezintă un număr mare de mutații comparativ cu varianta Delta inițială, însă acestea pot avea un impact important asupra transmiterii infecției. Conform datelor disponibile până în prezent, această variantă nu determină forme mai severe de boală și nici nu afectează eficacitatea vaccinurilor.
- Cum au răspuns guvernele și instituțiile de sănătate publică la infodemie? Raport EU Observatory: creșterea nivelului de health literacy trebuie să devină o prioritate
Un raport publicat de Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate arată modul în care au răspuns la infodemie guvernele și instituțiile de sănătate publică din Europa. Țările incluse în analiză sunt Austria, Germania, Ungaria, Italia, Norvegia și România. Concluzia acestui raport este nevoia unor strategii guvernamentale urgente în perioada post-pandemie pentru a crește capacitatea cetățenilor de a înțelege, a analiza și a respinge informațiile false – cu alte cuvinte, creșterea nivelului de health literacy. Acesta este însă un proces complex, care necesită strategii pe termen lung care să țintească fiecare generație.
Pandemia COVID-19 a determinat apariția unui mediu favorabil pentru dezinformare. La începutul 2020, Organizația Mondială a Sănătății a subliniat existența unei infodemii asociate pandemiei – o abundență de informații, care cuprind și date false sau înșelătoare, care se răspândesc rapid în populație. Dezinformarea în social media nu este un fenomen nou, dar în timpul pandemiei a reprezentat o adevărată provocare pentru autoritățile internaționale în eforturile de a controla criza sanitară.
Guvernele statelor europene au urmărit două abordări principale în combaterea dezinformării, conform raportului EU Observatory. Prima strategie implică reducerea informațiilor greșite prin legi care restricționează anumite canale de comunicare. În Ungaria, de exemplu, aceste măsuri au fost severe. Și în România au fost închise anumite site-uri care răspândeau informații false, însă criteriile nu au fost clare și măsurile nu au avut un impact semnificativ.
A doua abordare ține de informarea cetățenilor, iar multiple campanii, website-uri și alte platforme au fost dezvoltate pentru a combate știrile false în timpul pandemiei. Cu toate acestea, conform raportului, campaniile oficiale dezvoltate de instituțiile guvernamentale nu au oferit informații complete, au folosit un limbaj tehnic, greu accesibil și nu s-au coordonat.
În toate țările au fost inițiate grupuri de lucru de la începutul pandemiei care s-au ocupat de implementarea restricțiilor, campaniile de vaccinare, dar și de combaterea dezinformării. În România, campania nu și-a atins scopul din cauza neîncrederii în autorități, lipsei de coordonare și implicarea tardivă a medicilor. Acest fenomen a fost observat și în cazul altor țări europene: succesul grupurilor de lucru guvernamentale este limitat în combaterea dezinformării. Raportul arată că lecția cea mai importantă în urma pandemiei este legată de creșterea nivelului de alfabetizare a populației (creșterea nivelului de health și media literacy) fără de care orice reglementare pentru combaterea a dezinformării este ineficientă.
Citește și:
- Esențial COVID-19. „Percepții, atitudini și comportamente cu privire la vaccinarea COVID-19”: 46% dintre părinții tinerilor cu vârsta între 12 și 18 susțin că sunt vaccinați împotriva COVID-19
- Esențial COVID-19. Cum poate fi controlată pandemia pe termen lung prin menținerea unui meta-echilibru între numărul de cazuri și capacitatea de testare-urmărire-izolare?
- Esențial COVID-19. Pandemia a redus speranța de viață a populațiilor din 27 de țări