UPDATE. Infodemia #COVID19. Informațiile false distribuite de celebrități, „influenceri” și politicieni pun în pericol respectarea măsurilor de distanțare socială
Update 9 aprilie 2020: La jumătatea lunii februarie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că pandemia cu noul coronavirus era însoțită de o „infodemie” de dezinformare. Pe măsură ce lucrurile au evoluat, au fost impuse măsuri de distanțare socială, singurele eficiente în lipsa unui vaccin sau a unui tratament. Dar distanțarea a fost doar fizică, ideile au rămas și s-au propagat, iar știrile false, parte importantă a infodemiei, amenință respectarea măsurilor impuse de autorități.
Cercetările realizate de Institutul Reuters pentru studiul jurnalismului (Reuters Institute for the Study of Journalism) din cadrul Oxford University, arată că, în timp ce politicienii, celebritățile și alte persoane publice importante au fost responsabile de răspândirea a 20% din afirmațiile false despre noul coronavirus, postările acestora au reprezentat 69% din totalul implicării utilizatorilor (engagement) din social media. În timp ce majoritatea dezinformării de pe rețelele de socializare provine de la oameni obișnuiți, mesajele lor par să genereze mult mai puțin engagement.
O altă lucrare, publicată de Centrul pentru combaterea urii digitale (Centre for Countering Digital Hate) arată că există o corelație negativă, semnificativă statistic, între înclinația anumitor populații de a crede și a răspândi știrile false și capacitatea acestora de a se supune măsurilor de distanțare socială impuse de autorități.
Conform autorilor lucrării, „convingerile privind teoria conspirației pot prezenta un risc substanțial pentru sănătatea publică”. Concluzia este în concordanță cu studiile anterioare, care au identificat o corelație între convingerile conspirative și reticența de a urma sfaturile de sănătate publică, atât în ceea ce privește vaccinarea, cât și în ceea ce privește educația sexuală.
Trei teorii ale conspirației au făcut obiectul cercetării sociologice la care au luat parte 1.000 de cetățeni britanici:
- Virusul care provoacă COVID-19 a fost creat probabil într-un laborator
- Simptomele COVID-19 par a fi conectate cu radiațiile rețelei mobile 5G
- Pandemia COVID-19 a fost planificată de anumite corporații farmaceutice și agenții guvernamentale
Respondenții au mai fost întrebați ce părere au despre următoarea afirmație: “Guvernul dorește ca toți să rămânem acasă acum, dar nu există un motiv întemeiat pentru acest lucru”. 37% dintre respondenții sondajului care și-au exprimat credința într-o legătură între 5G și COVID-19, au fost de acord și că nu există un motiv întemeiat pentru măsurile de distanțare impuse.
Tot conform Institutului Reuters, în ceea ce privește formarea știrilor false, cea mai mare parte (59%) din dezinformare implică diverse forme de reconfigurare a știrilor, proces în care informațiile existente și deseori adevărate sunt reconfigurate, recontextualizate sau reelaborate. 38% dintre știri au fost complet fabricate. Conținutul manipulat include „falsuri ieftine” produse folosind metode simple. Știrile false reconfigurate reprezintă 87% din interacțiunile din social media (utilizate în eșantion), iar conținutul complet fals, fabricat, doar 12%.
Infodemia este un termen deja existent în literatura de specialitate, dar care a devenit cunoscut la nivel mondial din cauza pandemiei COVID-19. Virusul mediatic, sub diversele lui forme, s-a răspândit în paralel cu SARS-CoV-2. În versiunea inițială a acestui material, am analizat fenomenul propagării de fake-news, preponderent din perspectiva agențiilor de presă, care la momentul respectiv – cu mai bine de o lună înainte ca primul caz să fie raportat oficial în România, induceau panica prin diverse titluri incendiare. O lună nu sună ca o perioadă mare de timp, dar în contextul pandemiei cu un patogen extrem de contagios, o lună înseamnă foarte mult.
24 februarie 2020: OMS: Infodemia cu noul coronavirus. Studiu de caz: cum se transmite virusul mediatic, în paralel cu SARS-CoV-2. Ce rol au Facebook și Google. Lista surselor autorizate pentru informare
Organizația Mondială a Sănătății a declarat că se confruntă cu o nouă epidemie, pe lângă cea generată de SARS-CoV-2: o infodemie (“infodemic”, în engleză). Cu alte cuvinte, o abundență de știri mai mult sau mai puțin exacte, complete și cu adevărat de ajutor pentru oameni. Dezvoltarea rețelelor sociale și a motoarelor de căutare a creat un context unic în istoria umanității: circulația informației concurează circulația reală a virusului SARS-CoV-2.
În acest material vă vom arăta date despre cum Organizația Mondială a Sănătății colaborează cu marile corporații Google și Facebook, vă vom prezenta opiniile experților, dar și câteva studii de caz despre capcanele în care a căzut presa în goana după audiență. Nu uitați, vă aflați pe RaportuldeGarda.ro, prima sursă de informare despre modalitatea de transmitere a noului coronavirus, conform indexării Google.
Un punct nodal pentru sănătatea publică mondială
Omenirea se află într-unul dintre sutele sau miile de „puncte-cheie”, care de-a lungul timpului au rămas sau nu în istorie (fie că a fost vorba despre epidemii, fie că a fost vorba despre războaie sau alte evenimente care au cauzat decese). De data aceasta, toată puterea de concentrare a planetei se raportează la apariția noului coronavirus Wuhan, un tip de coronavirus despre care la momentul apariției nu se știau prea multe. Acesta este acum cunoscut sub numele de SARS-CoV-2.
Au fost testate pe rând ipotezele de virus gripal (poate chiar forma spaniolă din 1918), coronavirus SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome) sau MERS (Middle East Respiratory Syndrome) și gripă aviară. Dar nu a durat mult până când misterul a fost elucidat, dar nu chiar până la capăt – avem de-a face cu un nou tip de coronavirus, asemănător cu cele deja cunoscute. Într-o lună de la apariția primului caz, a fost identificată structura noii tulpini, aceasta fiind denumită Wuhan, după orașul în care a apărut pentru prima dată.
De atunci, acțiunile din jurul noului coronavirus au crescut exponențial: atât prin eforturile experților, al agențiilor dedicate la nivel internațional pentru soluționarea problemei și al celor care au înțeles că este necesară o comunicare corectă și asumată, cât și prin acțiunile unei categorii unice de pescari în apele tulburi ale panicii, care au încercat și încearcă să utilizeze interesul din jurul subiectului pentru a răspândi știri false sau incomplete, articole menite să sensibilizeze audiența și să producă o stare de panică în jurul subiectului.
Conform unui studiu publicat în Science Magazine în anul 2018, știrile false se răspândesc de aproximativ 10 ori mai repede pe rețelele de socializare decât cele reale, fundamentate. O platformă de știri care se respectă ar trebui să evite diseminarea de informații neverificate, ar trebui să consulte numai surse oficiale și să evite afirmațiile care pot induce stări de panică. Epidemiologia clasică ne spune că panica populației este unul dintre factorii majori care contribuie la extinderea epidemiei/pandemiei. Încă de la începutul crizei noului coronavirus, la Raportuldegardă.ro ne-am propus să ne raportăm doar la date provenite din surse de încredere, verificate. De aceea, prima știre a fost publicată abia după ce Organizația Mondială a Sănătății s-a pronunțat pentru prima dată pe acest subiect.
Încă din data de 28 ianuarie, în cadrul emisiunii Știința 360 a Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină (sub umbrela căruia se află platforma RaportuldeGardă.ro), a vorbit despre importanța combaterii virusului mediatic:
„Și în acest caz, Raportuldegardă.ro insistă să scrie bazându-se pe știință și pe surse oficiale. Combaterea virusului mediatic, care însoțește de obicei virusul real, este foarte importantă. Virusul mediatic se formează dintr-un amestec de fake-news, știri parțial corecte și din dorința de senzațional și audiență cu orice preț. Informarea corectă și completă reprezintă vaccinul potrivit pentru virusul mediatic. Este important să nu inducem panica, cum s-a întâmplat în situațiile SARS sau MERS”.
Iată un exemplu sugestiv despre cum abordează autoritățile de la nivelul cel mai înalt (Centre for Disease Control – CDC – în cazul de față) problema coronavirusului Wuhan. Postarea vine după ce a fost raportat primul caz de infecție la o persoană care nu a călătorit în China (în urmă cu 5 săptămâni), dar a avut contact apropiat cu o persoană care a făcut-o. CDC menționează limpede că se așteptau ca un astfel de caz să apară, dar că virusul NU se răspândește în comunitate. În afară de metodele de igienă preventivă, aceștia nu recomandă alte măsuri.
Anamaria Nicola, lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea din București), a vorbit despre atitudinea mass-media în privința noului coronavirus.
„Una dintre disfuncțiile apărute frecvent în funcționarea sistemului mediatic este panica. În teorie, media ar trebui să transmită informații de prevenire sau informații utilitare, pe care oamenii să le consume pentru a lua decizii în viața de zi cu zi. În momentul în care presa nu-și mai îndeplinește acest rol cu respectarea regulilor deontologice sau în momentul în care viralizarea pe rețelele sociale reduce controlul asupra informației, panica apare ca o reacție firească. Cu atât mai mult în cazul subiectelor medicale, cu potențial mare de a stimula latura emoțională. Frica este printre cele mai puternice dintre emoțiile pe care consumul mediatic le poate genera, iar mecanismele de viralizare pe rețelele sociale funcționează speculând din plin aceste lucruri”.
CDC și-a păstrat însă tonul postărilor, iar în cea mai recentă postare se menționează: “În timp ce CDC consideră COVID-19 o situație gravă și ia măsuri de pregătire, se consideră că riscul imediat pentru sănătate în S.U.A. din cauza noului coronavirus este scăzut, bazat pe ceea ce știm până acum. Toată lumea ar trebui să ia întotdeauna măsuri simple zilnice pentru a preveni răspândirea bolilor respiratorii”.
Experiența omenirii cu bolile rapid contagioase
În ultimii 20 de ani, au fost oficial înregistrate 13 focare de infecții majore, incluzându-l pe cel actual. Avansul științei medicale, începând cu sfârșitul anilor 1960, a determinat anumite voci să declare că umanitatea a cucerit bolile infecțioase. Însă datele arată că în primii 20 de ani ai secolului XXI, virusurile au apărut mai des decât în trecut. Unul dintre factorii esențiali este răspândirea oamenilor pe teritorii pe care nu le-au locuit anterior, luând contact cu populații animale care suferă de boli pe care organismul uman nu a învățat încă să le combată. Pe de altă parte, faptul că un astfel de virus a apărut în China poate fi și o consecință a densității mari a populației din această țară.
Focarul de Ebola din 2014 a fost identificat oficial la mai mult de două luni și jumătate după ce a fost detectat pentru prima dată. Epidemia de Zika din 2015-2016, virusul purtat de țânțari care a dus la 3.000 de cazuri de defecte congenitale severe, a fost oficial recunoscută în 37 de zile. Astfel de boli nu vin niciodată singure – ele sunt un fenomen medical, dar sunt și un fenomen politic, mediatic și social.
Pe data de 30 ianuarie, Organizația Mondială a Sănătății a declarat situația actuală drept o Urgență internațională de sănătate publică.
De la acel moment, lucrurile au atins un nou punct: rata răspândirii la nivelul Chinei este în scădere, însă au început să apară tot mai multe cazuri în alte regiuni ale lumii, restul guvernelor fiind nevoite să ia măsuri în mod direct. Care este în continuare abordarea comunicațională a situației din partea OMS?
„Scăderea continuă a numărului de noi cazuri de infecții cu coronavirus în China este încurajatoare”, a declarat pe 20 februarie, la Geneva, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în timp ce avertiza că infecțiile din afara țării s-ar putea încă răspândi.
„Suntem încurajați de această tendință, dar acesta nu este momentul pentru a ne complace în situație”, a declarat directorul general OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Tot conform acestuia, oamenii de știință chinezi testează două medicamente antivirale împotriva noului coronavirus și rezultatele studiilor clinice preliminare sunt așteptate în 3 săptămâni.
Google trends: cum au evoluat căutările pentru termenul “coronavirus”
Înainte de a vă prezenta câteva cazuri de fake-news, să observăm trendurile căutărilor cuvântului „coronavirus” pe Google din perioada ianuarie-februarie, la nivelul României.
Ca o consecință a valului de știri false care a luat cu asalt nu doar platformele online de socializare, ci și platforma de căutare Google, compania s-a aliat cu Organizația Mondială a Sănătății, într-un efort comun de a oferi oamenilor informații corecte, din surse oficiale. Inițiativa de combatere a virusului mediatic a pornit de la OMS, care declara că se confruntă cu o nouă epidemie, pe lângă cea generată de SARS-CoV-2, o „infodemie” (infodemic).
Astfel, la căutarea cuvântului „coronavirus”, Google va afișa prioritar informațiile OMS. Și platforme precum Facebook, Twitter, YouTube, Tencent sau TikTok depun eforturi active în îmbunătățirea algoritmilor de filtrare a informației. De exemplu, Twitter redirecționează utilizatorii care caută hashtag-ul „coronavirus” către CDC.
Prof. Univ. Dr. Alina Bârgăoanu, expert în analiza dezinformării a explicat într-un interviu acordat rfi.ro: „Termenul de infodemie a fost lansat recent de Organizația Mondială a Sănătății cu referire la criza creată de noul coronavirus. Eu nu pot decât să preiau definiția pe care a introdus-o OMS, care a definit infodemia ca fiind o <supraabundență de informații, unele corecte, altele nu, care bombardează oamenii în momentul în care au mult mai multă nevoie de informații>. (…) Ar fi vorba despre un bombardament informațional, un trend despre care se discută de foarte mult timp în literatura de specialitate, dar și Organizația Mondială a Sănătății precizează că după părerea experților de la OMS, este prima oară când vorbim despre o infodemie la nivel global. Eu cred că ne-am mai confruntat cu astfel de infodemii, inclusiv în spațiul public românesc, deci o supraabundență de informații, însă ce este nou acum este faptul că este vorba despre o infodemie la nivel global”.
De menționat, în context, că în luna septembrie 2019, Google s-a aliat cu platforma Facebook într-o încercare de a opri dezinformarea despre tema vaccinării, în general.
Criza din Italia a crescut interesul pentru subiect în România
Creșterea exponențială (începând cu data de 21 februarie 2020) a cazurilor de infecție cu noul coronavirus din Italia (țară în care trăiesc aproximativ 2 milioane de români) s-a reflectat și în căutările pe Google ale celor care trăiesc în România. Graficul de mai jos nu are nevoie de comentarii suplimentare. Oamenii au devenit interesați de subiect, au folosit funcția Search de pe Google și au așteptat să găsească rezultate revelante și date folositoare.
Tot conform Google trends, următorii termeni cei mai căutați sunt Lombardia și Veneto, regiunile din Italia afectate în cea mai mare măsură de infecțiile cu noul coronavirus.
Vineri, 21 februarie 2020, când în Italia se contura deja o criză de sănătate publică legată de noul coronavirus, Raportuldegardă.ro a publicat un material de sinteză cu privire la modalitatea de răspândire a infecției, bazat numai pe surse oficiale și pe date științifice acumulate în ultimele două luni (definirea căilor de transmitere reprezintă un pas esențial pentru controlul transmiterii infecției). Acest articol este primul care apare pe Google la tastarea „cum se transmite coronavirusul”:
Fake-news în România
Dar ce se întâmplă într-o țară precum România, care are puține în comun cu comunitatea chineză, atât din punct de vedere biologic, cât și demografic? Cât de probabilă este o epidemie cu coronavirusul în țara noastră? Dacă ne raportăm la unele canale media, am putea crede chiar că România trece deja printr-o epidemie cu noul coronavirus, uneori luând-o chiar înaintea Chinei. Și totuși, în afară de cazurile de gripă de sezon, încă nu au fost confirmate cazuri de infecție cu noul coronavirus pe teritoriul țării, până la data scrierii acestui articol (24 februarie). Acest fapt nu înseamnă că nu ar putea apărea, dar acestea trebuie raportate la momentul apariției, raportările fiind bazate pe cifre oficiale provenite de la autoritățile dedicate.
Am menționat mai sus gripa, o problemă sezonieră la nivel global, care afectează mai ales persoanele imunodepresive, copiii și bătrânii. La data de 6 februarie 2020, Ministerul Sănătăţii a declarat epidemie de gripă, urmare a creşterii foarte mari a numărului de infecţii respiratorii acute și a numărului aproape dublu de cazuri de gripă confimate, comparativ cu săptămâna precedentă.
Iată câteva exemple de titluri menite să creeze panică, de la începutul lunii februarie 2020, când numărul de cazuri era extrem de limitat în Uniunea Europeană:
- OMENIREA ÎN ALERTĂ| Posibil caz de coronavirus în Bacău. Sunt peste 106 decese şi zeci de mii de îmbolnăviri la nivel global. OMS discută despre riscul de pandemie
Primul lucru care trebuie remarcat: informația prezentată este incompletă: zeci de mii de îmbolnăviri la nivel global – probabil au fost însumate și cele cauzate de alte coronavirusuri în trecut. La momentul postării articolului, noul coronavirus era răspunzător de mai puțin de 5.000 de cazuri. O astfel de generalizare către toate coronavirusurile care au apărut de-a lungul timpului este greșită, deoarece o persoană care nu s-a informat anterior din alte surse va considera că acest titlu se referă la situația actuală (de infecții cu tulpina nouă). În plus, este evidentă antiteza între întreaga omenire și un singur caz suspect, nu confirmat, dintr-un oraș de dimensiuni medii, precum Bacăul.
- Viața în Wuhan în plină epidemie de coronavirus. Studentă: E un oraș fantomă. Partidul Comunist nu e foarte transparent
Alte publicații redau mărturii ale indivizilor, fără a fi verificat scopul în care au fost făcute astfel de mărturii sau statutul real al acelor persoane. Trimiterea către partidul comunist are un impact puternic într-o țară fost comunistă precum România.
- Coșmarul trăit de străini în Wuhan, orașul paralizat de coronavirus: ”E apocaliptic! Vrem să plecăm, dar nu putem”
Un alt exemplu care implică mărturii ale unor persoane care își doreau să se întoarcă în țările de proveniență, însă mărturiile sunt scoase din context. Repatrierea străinilor din China este realizată în mod activ de către țările din care aceștia provin. În plus, o astfel de raportare individuală când este vorba de un subiect sensibil este greșită, creând doar panică printre cititori.
- Bebeluș născut în inima focarului de coronavirus. ”Vreau doar să fie sănătos”
Acest titlu implică afectiv cititorul, cu ajutorul uneia dintre cele mai sensibile teme – copilul. Evenimentul descris este de fapt unul fericit, însă este descris într-o manieră care să sugereze contrariul. Mama fusese suspectată ca fiind infectată cu noul coronavirus, dar s-a dovedit alarmă falsă, iar copilul a venit pe lume sănătos.
Cum se raportează autoritățile române la situație?
„Reprezentanții Comitetului intersectorial pentru prevenirea și limitarea îmbolnăvirilor cu noul Coronavirus (COVID-19), împreună cu reprezentanții autorităților cu responsabilitate în acest domeniu, au susținut în seara zilei de 22 februarie 2020 o teleconferință, având în vedere evoluția cazurilor de îmbolnăvire din Italia, în zone unde se află sau călătoresc numeroși cetățeni români.
Până în prezent, nu sunt raportate de către autoritățile italiene cazuri de cetățeni români simptomatici cu noul coronavirus.
În acest context, România ar putea fi mai expusă la apariția de cazuri de infecție cu noul coronavirus pe teritoriul național, din cauza dinamicii călătoriilor cetățenilor români pe rutele terestre și aeriene dintre cele 2 țări.
Autoritățile de sănătate publică vor include persoanele care sosesc în România din localitățile afectate din regiunea Veneto și din provincia Lodi/Lombardia sau care au calatorit în aceste localități în ultimele 14 zile, în categoria celor care trebuie să stea după intrarea în țară în condiții de carantină timp de 14 zile. Aceste măsuri sunt similare cu cele aplicate de autoritățile italiene”.
CNSCBT (Institutul Național de Sănătate Publică): definiția de caz referitoare la infecția cu coronavirus, actualizată.
„După cum știm, în Italia a fost declarată carantină în anumite localitati. Ca urmare, definiția de caz a fost actualizată astfel:
Caz suspect: Pacient cu infecție respiratorie acută (debut brusc al cel puțin unuia din următoarele: tuse, febră, durere în gât, scurtarea respirației (creșterea frecvenței respiratorii) care necesită sau nu spitalizare și în perioada de 14 zile anterioare debutului simptomelor, persoana a întrunit cel puțin unul din următoarele criterii epidemiologice:
- A avut contact apropiat cu un caz confirmat sau probabil de COVID-19
- A avut istoric de călătorie în zone cu transmitere comunitară extinsă
Lista zonelor cu transmitere comunitara extinsa COVID-19 (Actualizare 24 februarie 2020):
- China continentală
- Provincia Lombardia
- Regiunea Veneto
- Localitati din Lombardia si Veneto: Vo Euganeo, Codogno, Castiglione d’Adda, Casarpusterlengo, Fombio, Maleo, Somaglia, Bertonico, Terranova dei Passerini, Castelgerundo, San Fiorano
- Localitate din Regiunea Piemonte: Cumiana”
Fake-news la nivel internațional, cu traduceri în limba română
La nivel internațional, imaginația creatorilor de fakenews și clickbait se află deja la nivelul următor. BBC News a documentat o serie de fake-news apărute pe rețelele de socializare:
- Videoclipul cu supa de liliac
Din cauza faptului că se consideră că sursa de la care s-a transmis coronavirusul este liliacul, un videoclip în care o femeie de origine chineză prezintă supa de liliac a devenit viral și multe persoane au considerat că această supă neobișnuită este sursa coronavirusului. Această știre este, evident, falsă, deoarece videoclipul a fost publicat în 2016 și nu a fost filmat în China, ci ilustrează un obicei culinar al rezidenților Republicii Palau.
La un simplu search pe Goole al cuvintelor „supa de liliac”, vedem că o astfel de știre a apărut și în România, chiar pe site-ul unei prestigioase televiziuni, sub titlul: The Sun: Virusul ucigaș din China ar fi apărut după ce oamenii au mâncat supă de liliac.
- O epidemie plănuită
În urma raportării primului caz în Statele Unite, mai multe documente care au început să circule pe Twitter și Facebook, la prima vedere par să sugereze că experții au cunoscut acest virus de ani buni. Într-un fir lung de postări apare un brevet din 2015 depus de Institutul Pirbright din Surrey, Anglia, care vorbește despre dezvoltarea unei versiuni slăbite a coronavirusului pentru utilizarea ca vaccin pentru a preveni sau trata bolile respiratorii. Această versiune a fost în special diseminată în grupuri de conspirație și anti-vaccinare.
A fost folosită explicația că Fundația Bill & Melinda Gates susține atât Institutul Pirbright, cât și dezvoltarea vaccinului, pentru a sugera că virusul actual a fost cumva fabricat în mod deliberat pentru a atrage finanțare pentru dezvoltarea unui nou vaccin. Dar brevetul Pirbright nu este pentru noul coronavirus, ci pentru virusul bronșitei infecțioase aviare, un membru al familiei mai largi de coronavirusuri care infectează păsările de curte.
Din nou, la un simplu search în limba română, observăm că această știre falsă a fost promovată și de anumite medii online românești, cu titlu: Bill Gates are patentul vaccinului pentru virusul mortal de la Wuhan! Se așteaptă 60 de milioane de morți!
- Conspirații „Bioweapon” (arme biologice)
O altă afirmație care a devenit virală online sugerează că virusul a făcut parte din „programul de arme biologice ascunse” din China și ar fi putut scăpa de la Institutul de Virologie din Wuhan. Și pe site-urile de știri românești au apărut variante ale acestei teorii: Virusul ucigaș din China și teoriile conspirației: Laboratorul aflat la 30 de kilometri de locul de unde ar fi pornit epidemia.
Alte astfel de știri false includ mărturiile mai multor rezidenți din Wuhan sau diverse scurgeri de informații, fals atribuite medicilor și asistenților medicali care au îngrijit bolnavii. Niciunul dintre cei care au încărcat astfel de videoclipuri în mediul online nu a reușit să le dovedească autenticitatea.
Alte voci din mediul online susțin teoria conform căreia virusul a fost creat în laborator și exista deja, bazându-se pe faptul că genomul viral a fost secvențiat în mai puțin de o lună și deja se lucrează la un vaccin. Această observație este de fapt o dovadă concretă a avansului accelerat al tehnologiilor biologice, care au potențialul de a schimba cursul unor epidemii.
Revenind în sfera realului, trebuie observată și apreciată viteza cu care au fost mobilizate toate resursele pentru a soluționa această criză: comunicarea și deschiderea către comunicare, noile tehnologii de secvențiere genomică, transmiterea datelor în timp real și algoritmii care permit monitorizarea situației. Se dovedește astfel că omenirea a învățat niște lecții de la epidemiile anterioare, cea mai importantă fiind utilizarea inteligentă a tuturor resurselor tehnologice, disponibile în anul 2020. Dr. Marius Geantă a afirmat în aceeași emisiune pentru Radio România Cultural:
„De asemenea, este important că genomul a fost descifrat foarte repede, mai repede ca în cazul SARS de acum 17 ani, de 6-7 ori mai rapid. Astfel, există o șansă în plus de dezvoltare a metodelor de prevenție si tratament. Noi vorbim despre mijloacele de secvențiere în combaterea acestei amenințări, însă acestea reprezintă doar o componentă a tehnologiilor utile în intelegerea virusului și limitarea răspândirii lui. Analiza datelor, în contextul datelor despre SARS, ne poate ghida spre solutii mai rapide. Acum folosim data analytics, care nu era disponibil acum 17 ani”.
„Ca o concluzie, utilizarea Big Data, data analytics, secvențierii genomice, mediului online și datelor corecte acolo, reprezintă o realitate în acest context, ceea ce separă foarte mult lucrurile de modul tradițional în care ne raportăm la un astfel de subiect, atât pentru medici, cât și pentru comunicatori. De atâta timp vorbim despre aceste tehnologii, și iată că acum le vedem aducând valoare”, a încheiat dr. Geantă interviul, punctând resursele cele mai importante în gestionarea crizei infecțiilor cu noul coronavirus.
Lista surselor de încredere pentru a te informa legat de noul coronavirus
La nivel național
Code for Romania Task Force, în parteneriat cu Guvernul României prin Autoritatea pentru Digitalizarea României și Departamentul pentru Situații de Urgență, a început elaborarea unui ecosistem de 6 soluții digitale de luptă contra efectelor COVID-19. Acesta va funcționa ca punct central de informare despre situația din România și urmează să fie lansat public în următoarele zile. Primul site lansat este stirioficiale.ro, sursa oficială de informare pentru public și reprezentanții media, care face referire la situația în plină desfășurare, cauzată de răspândirea infecției cu SARS-CoV-2.
1. Ministerul Sănătății:
2. Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), parte a Institutului Național de Sănătate Publică:
3. Pagina de Facebook a World Health Organization Office for Romania (Organizația Mondială a Sănătății, România)
La nivel internațional
1. World Health Organization (Organizația Mondială a Sănătății):
2. ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control) – Centrul European pentru Controlul și Prevenția Bolilor
3. CDC (Centre for Disease Prevention and Control), Statele Unite:
4. Harta interactivă Johns Hopkins (utilizată de autorități)
Citește și următoarele articole pentru a te proteja eficient împotriva noului coronavirus, dar și a virusului mediatic asociat:
- Cum se transmite infecția cu noul coronavirus SARS-CoV-2?
- INFOGRAFIC. Care sunt măsurile recomandate de ECDC pentru controlul infecției determinate de coronavirusul Wuhan?
- UPDATE. Organizația Mondială a Sănătății a declarat stare de Urgență internațională de sănătate publică în privința coronavirusului. Ce presupune și ce trebuie să facem?