EUROBAROMETRU 2021 despre „Cunoștințele și atitudinile cetățenilor europeni față de știință și tehnologie”: doar 1 din 4 români este interesat de inovații și descoperiri medicale

• Health literacy

Adriana Boată
22 octombrie 2021
Citit de 7798 ori.

UPDATE. Datele au fost comentate de Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, în direct la Digi24:

„Rezultatele sondajului Eurobarometru se suprapun peste atitudinile pe care românii le au în relație cu pandemia – respectarea restricțiilor, conformarea față de anumite măsuri și așa mai departe. Datele nu sunt neapărat o surpriză, însă ceea ce mă surprinde cu adevărat este faptul că doar 3 din 10 români știu că antibioticele pot fi folosite doar pentru a trata infecțiile bacteriene, nu și virale. Un procent care este în scădere față de anul 2005, în condițiile în care noi am avut criza infecțiilor nozocomiale, discuția în jurul antibioticelor în urmă cu 5-6 ani. Avem o discuție continuă, în contextul actual, de doi ani de zile în jurul virusurilor, bacteriilor, antibiotice, antivirale etc. Nu doar că nu s-a menținut nivelul de cunoștințe, dar el a scăzut. Și asta ar trebui să ne pună de fapt pe gânduri foarte mult. Pentru că dincolo de orice fel de cifre, dincolo de orice reacție am avea – de la indignare, la compasiune – acest tablou reprezintă o piatră foarte grea care atârnă de picioarele campaniei de vaccinare și o amenințare pe termen scurt, mediu și lung în privința controlului pandemiei.

Vorbim de un analfabetism științific, însă ne uităm la un tablou la nivel de societate și nu intrăm în detalii pe diferite segmente mai mici. Trebuie să spunem, și nu mi-e ușor, că un anumit nivel de analfabetism științific există și în zona medicală, există și în zona educației, se reflectă în procentul scăzut al persoanelor care s-au vaccinat până acum. Și aceste două categorii, sunt extrem de relevante, cel puțin așa consider, pentru situația în care ne aflăm acum. Pentru că decizia de vaccinare ar trebui să fie luată pornind de la argumente științifice și mai puțin din fundamente bazate pe panică, de a face forme severe sau ca reacție la anumite restricții. Ar trebui să ne îngrijoreze, de fapt, faptul că în sistemul medical și de sănătate nu avem încă ancore științifice suficient de puternice.

Indiferent de sondajele de opinie din România, medicii, personalul medical, reprezintă principala sursă de informații despre vaccinare și pandemie așteptată de populație. 59% era la începutul acestui an și, absolut suprinzător, a scăzut la 51% la sfârșitul acestui an. Nu ne explicăm de ce, dar ceea ce a rămas constant în această perioadă este proporția de 30% dintre români care spun că au primit de la medici aceste informații – acest procent este foarte aproape de rata vaccinării în România. Numai dacă ne-am uita la aceste cifre, avem un procent de încă 30% pe care i-am putea convinge, dacă medicii cu care vin în contact ar fi înarmați cu argumente științifice, medicale corespunzătoare”.

Un nou sondaj Eurobarometru privind „cunoștințele și atitudinile cetățenilor europeni față de știință și tehnologie”, arată că 9 din 10 cetățeni ai UE (86%) consideră că influența generală exercitată de știință și tehnologie este pozitivă. Ei se așteaptă ca o serie de tehnologii aflate în curs de dezvoltare să aibă un efect pozitiv asupra modului nostru de viață în următorii 20 de ani: în special, energia solară (92%), vaccinurile și combaterea bolilor infecțioase (86%) și inteligența artificială (61%). În plus, rezultatele arată un nivel ridicat de interes pentru știință și tehnologie (82%) și dorința cetățenilor de a afla mai multe despre acestea.

Însă aceste procente nu se aplică și pentru România: doar 2% dintre românii care au participat la sondaj au răspuns corect la mai mult de 8 întrebări despre știință și tehnologie, cel mai mic procent dintre Statele Membre UE. 51% au răspuns corect la între 5 și 8 întrebări, iar 47% au răspuns corect la mai puțin de 5. Media UE este de 24% răspunsuri corecte la mai mult de 8 întrebări, ceea ce situează România pe ultimul loc.

În plus, 1 din 4 români consideră că știința și tehnologia influențează negativ și foarte negativ societatea – doar 14% dintre români consideră că influența științei și tehnologiei pentru societate este una foarte pozitivă și 58% consideră că este destul de pozitivă. Aceste procente situează România din nou la finalul clasamentului european.

Alte informații cheie din sondaj:

• Doar 1 din 4 români este interesat de inovații și descoperiri medicale;
• Doar 1 din 6 români își dorește să știe mai multe despre avansurile științifice;
• 1 din 2 români cred că știința este prea complicată și afirmă că nu înțeleg mare lucru din ce presupune ea;
• Doar 1 din 4 români consideră că știința este importantă în viața de zi cu zi;
• Doar 3 din 10 români știu că antibioticele omoară doar bacterii și nu omoară virusuri. Procentul a scăzut comparativ cu 2005;
• 35% dintre români nu citesc publicații științifice sau se uită la documentare științifice vreodată. 32% o fac foarte rar, aproape niciodată, 25% ocazional și doar 7% cu regularitate – este cel mai mic procent dintre statele europene chestionate.

Deși nu pe ultimul loc, România nu stă bine nici la capitolul interes față de inovațiile și descoperirile medicale. 28% dintre respondenți sunt interesați de acestea, cu 12% fiind foarte interesați. Media UE este de 38%. O posibilă explicație a interesului destul de scăzut față de avansul medical poate fi gradul ridicat de fatalism al românilor când vine vorba de boli, în special cancer; fatalism care la rândul său este alimentat de nivelul scăzut de cunoștințe cu privire la beneficiile aduse de noile metode, dar și de accesul scăzut la acestea. Mai multe detalii, aici: #GHLS2021. Cancer literacy, un element cheie pentru Planul UE privind cancerul: „Percepții și atitudini cu privire la prevenirea, diagnosticul și tratamentul cancerului” în România

O altă atitudine măsurată a fost cea cu privire la dorința de a ști mai multe despre avansurile științifice – doar 1 din 6 dintre români își doresc acest lucru foarte mult (17%), iar 33% tind să își dorească. Însă în 13 state membre, peste jumătate dintre respondenți sunt de acord că „știința este atât de complicată încât nu înțeleg mare lucru din ce presupune”. Făcând media, România se situează pe locul 8, cu 18% fiind puternic de acord, 38% tinzând să fie de acord. Media UE este de 15%, respectiv 31%. La acest capitol, Bulgaria este pe primul loc între statele UE.

Doar 1 din 4 români consideră că știința (cunoștințele științifice) este importantă în viața de zi cu zi

Întrebați dacă este important să aibă cunoștințe științifice pentru viața de zi cu zi, 13% dintre respondenții români sunt puternic de acord, 29% tind să fie de acord, iar 31% sunt neutri. Doar 5% dintre români nu sunt de acord cu această afirmație, 20% tinzând să nu fie de acord – 25% în total. Prin comparație, media UE a celor care nu sunt de acord și tind să nu fie de acord cu această afirmație este de 46%. Mai mult de 50% dintre respondenții din 16 state membre au fost de acord cu importanța științei în viața de zi cu zi.

39% dintre respondenții români sunt de acord sau puternic de acord cu afirmația: „Știința și tehnologia nu aduc beneficii pentru persoanele ca mine”. 29% sunt neutri, 25% tind să nu fie de acord și doar 5% resping clar afirmația. Aceste procente situează România pe primul loc cu privire la atitudinea fatalistă față de beneficiile științei și tehnologiei.

Doar 3 din 10 români știu că antibioticele omoară doar bacterii și nu omoară virusuri

În Cipru, Grecia, Bulgaria și România (în ordine descrescătoare), majoritatea respondenților cred că antibioticele neutralizează atât virusuri, cât și bacterii. 63% dintre români consideră că afirmația este adevărată, 29% consideră că nu și 8% nu știu.

Mai mult, deși în majoritatea statelor care au participat la chestionar, procentul celor care credeau că antibioticele omoară atât bacterii, cât și virusuri a scăzut comparativ cu 2005, în România, acesta a crescut cu 10%. În total, în 5 țări a crescut acest procent (alături de România, Grecia +21%, Bulgaria + 10%, Ungaria +4%, Croația +2%).

3 din 10 europeni cred că este adevărat că virusurile au fost produse în laborator pentru a ne controla libertatea și că un leac pentru cancer există, dar este ascuns în mod deliberat publicului.

De asemenea, majoritatea respondenților, cu excepția celor din Olanda și Danemarca, sunt de acord că știința și tehnologia ar putea ajuta la îmbunătățirea mediului înconjurător, dar de fapt ajută companiile să producă bani. 60% dintre români sunt de acord cu această afirmație, sub media europeană, de 65%.

Citește și:

• #ESMO21. STUDIU: Medicii din specialități non-oncologice sunt slab informați asupra evoluției actuale în managementul cancerului
• Patients WAIT survey: pot trece până la 883 de zile pentru ca pacienții români să aibă acces la un medicament de ultimă generație, compensat
• Ghidul OMS și UNESCO de implementare a „health-promoting schools”: de ce fiecare școală ar trebui să promoveze sănătatea