#GHLS2021. Cancer literacy, un element cheie pentru Planul UE privind cancerul: „Percepții și atitudini cu privire la prevenirea, diagnosticul și tratamentul cancerului” în România
Health literacy (care în limba română și-ar putea găsi corespondentul ca „Alfabetizare în domeniul sănătății” / „Cunoştinţe în materie de sănătate” / „Literație în sănătate”) a fost definită de Organizația Mondială a Sănătății (în 1998) ca „abilitatea cognitivă și socială care determină capacitatea indivizilor de a accesa, înțelege și folosi informațiile în moduri care promovează și mențin sănătatea”. Cancer literacy poate fi definită în același mod, însă cu accent pe domeniul cancerului.
Prima ediție a Summitului Global de Literație în Sănătate (Global Health Literacy Summit) se desfășoară între 3-5 octombrie 2021. În cadrul sesiunii dedicate Cancer Literacy, Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină (InoMed) a prezentat analiza comparativă a celor trei studii „Atitudini și percepții despre cancer în rândul populației României” (2016, 2018 și 2020 – înainte de pandemie), realizate de IMAS, sub îndrumarea InoMed, din perspectiva nevoii de a construi acțiunile Planului European de Luptă împotriva Cancerului, și mai țintit, ale Planului Național de Cancer, având la bază „Cancer Literacy”.
Context:
- Povara cancerului din România este ridicată, cu 83.461 de cazuri nou-diagnosticate și 50.902 de decese în 2018;
- România este printre primele 10 țări europene în ceea ce privește ratele mortalității prin cancer;
- Majoritatea pacienților cu cancer sunt diagnosticați în stadii avansate din cauza lipsei strategiilor de screening și depistare precoce și a accesului slab la asistență medicală (timpul până la diagnostic și tratament este de 3 ori media UE);
- România este una dintre puținele țări europene care nu a dezvoltat încă un Plan Național de Control al Cancerului;
- Nu există un registru național oncologic sau un dosar electronic al pacientului în vigoare – datele lipsesc.
„Singurul program de screening pe care îl avem în România este pentru cancerul de col uterin, însă doar o mică proporție din grupul țintă, în jur de 15%, au accesat programul de screening în ultimii 7 ani”.
Obiectivul studiilor InoMed-IMAS a fost de a măsura nivelul de conștientizare a cetățenilor și percepția acestora cu privire la prevenirea, diagnosticarea și tratamentul cancerului, precum și despre inovația în domeniul oncologic, în 2016, 2018 și 2020. Eșantionul de persoane este relevant sociologic la nivel național.
„Am încercat să avem o imagine clară a impactului pe care cancerul îl are asupra populației generale – neavând un registru național, datele lipsesc și nu putem ști câți pacienți au fost diagnosticați cu cancer la un moment dat în viață. Studiul ne arată că procentul este undeva la 4-5%. Dar este relevant să știm și dacă o persoană din familie a fost diagnosticată cu cancer – putem observa un procent de peste 20%. Așadar, aproximativ 1 din 4 români au experiență directă sau indirectă cu boala”.
În 2020, procentul celor care considerau că boala poate fi prevenită a scăzut. La fel s-a întâmplat și cu persoanele care considerau că boala poate fi vindecată. Pe de altă parte, aproximativ 48% dintre românii chestionați au considerat în 2020 că un diagnostic de cancer conduce întotdeauna la deces – o creștere de 3 procente față de anii anteriori.
„Măsurarea fatalismului în relație cu cancerul este importantă deoarece poate indica disponibilitatea oamenilor de a lua acțiuni preventive. Cu alte cuvinte, cu cât fatalismul în relație cu boala este mai crescut, cu atât oamenii se vor resemna și nu vor mai participa la programele de screening, nu vor adopta conduite preventive și nu vor încerca să găsească, să acceseze, opțiuni terapeutice în cazul unui diagnostic”.
Aceste date vin în contextul în care, în urmă cu 10 ani, ratele de supraviețuire în anumite tipuri de cancere în stadiu avansat erau exprimate în luni, iar acum, acestea sunt exprimate în ani de supraviețuire.
Rata de fatalism în creștere se reflectă și în cunoștințele despre medicina personalizată, imuno-oncologie sau biomarkeri – termeni uzuali în managementul actual al cancerului. De asemenea, un alt set de întrebări a evaluat percepția oamenilor cu privire la accesul la medicamente și terapii. Concluzia generală este că majoritatea respondenților nu știau prețul terapiilor sau cum pot avea acces la ele.
Datele demonstrează că deși accesul la asistență medicală și la noi terapii s-a îmbunătățit în România în perioada 2016-2020, percepțiile și atitudinea fatalistă a oamenilor s-au înrăutățit, în ciuda multiplelor campanii de informare. A existat, de asemenea, o scădere a conștientizării cu privire la imun-oncologie, biomarkeri și medicină personalizată. O explicație ar putea fi prezența infodemiei în relație cu cancerul – o multitudine de informații incomplete, irelevante, de calitate slabă și invalide din punct de vedere științific, postate online și nu numai, în special pe rețelele sociale și forumuri, care determină ca oamenii să fie confuzi și să nu poată identifica mesajul potrivit.
„De aceea, cancer literacy ar trebui să devină parte a Planului Național de Control al Cancerului, Strategiei Naționale pentru Sănătate, Proiectului România Educată, Planului Național al Bolilor Rare, Programului Operațional de Sănătate – toate în curs de dezvoltare. De asemenea, cancer literacy ar trebui să pună bazele BECA, având ca scop îmbogățirea oamenilor cu cunoștințele necesare pentru a face alegeri mai sănătoase și pentru a le facilita accesul la servicii medicale de calitate”, a concluzionat Dr. Marius Geantă
Citește și:
- Global Health Literacy Summit 2021. Prof. Kristine Sørensen: „Alfabetizarea în materie de sănătate este esențială pentru democratizarea sănătății”
- Planul European pentru Cancer: Cum transformăm sistemul de sănătate pentru a asigura asistența medicală personalizată pentru fiecare cetățean. Document de poziție Centrul pentru Inovație în Medicină
- Planul european de luptă împotriva cancerului: inovația, factorul care trebuie să reducă diferența Est-Vest